De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 21 septembrie 2022 06:18 (modifică) Ghizela (Talk | contribuţii) (→Primul Congres al reuniunilor femeilor maghiare de la Cluj) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 21 septembrie 2022 06:19 (modifică) (anulează) Ghizela (Talk | contribuţii) (→Bibliografie) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 8: | Linia 8: | ||
| ==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
| + | #''Kik vettek részt a kisebb¬ségi nőkongreszuson'', „Keleti Újság”, nr. 263, 1928, p. 6; | ||
| + | #''Megkezdődött a romániai magyar nők és jótékony egyesületek első országos kongresszusa'', „Keleti Újság”, nr. 258, 1928, p. 5; | ||
| + | #''Háromnapos kongresszusra ülnek össze a romániai magyar nők és jótékony egyesületek'', „Keleti Újság”, nr. 251, 1928, p. 4. | ||
Versiunea de la data 21 septembrie 2022 06:19
Cuprins |
Primul Congres al reuniunilor femeilor maghiare de la Cluj
Mișcarea femeilor a cunoscut o perioadă de avânt în România după încheierea Primului Război Mondial, manifestându-se prin societăți patronate de biserici, societăți de asistență socială, culturale, ori care serveau declarat emanciparea femeii. Sub aspect organizatoric, caracteristică a fost și gruparea femeilor pe criterii etnice. Pe parcursul deceniului al III-lea al perioadei interbelice, s-a remarcat tendința de centralizare a mișcării și constituirea de structuri reprezentative. Expresie a acestei evoluții a fost și constituirea la Cluj, în toamna anului 1925, a Secretariatului Central al Femeilor Minoritare Maghiare, care a urmărit să devină un organism administrativ al tuturor societăților femeilor maghiare din România, să acționeze pentru găsirea de soluții pentru problemele femeilor comunității și să dezvolte dialogul cu Consiliul Național al Femeilor Române, organism central al mișcării româncelor.
În strângerea femeilor maghiare în jurul Secretariatului, un moment important l-a reprezentat organizarea la Cluj a primului Congres al societăților caritabile maghiare, între 10-12 noiembrie 1928, cu participarea reprezentantelor a 56 de societăți. A fost prima ocazie în care femeile maghiare din România dezbăteau împreună problemele și obligațiile care le reveneau în noul context politic de după război.
În cadrul acestei întruniri au fost aduse în discuție probleme diverse, de interes pentru femeile maghiare: revendicarea de cursuri de moașe în limba maghiară, drepturile mamelor în stabilirea religiei copiilor, problema grădinițelor și școlilor, învățământul agricol pentru femei, problema prostituției, alegerea femeilor în Consiliile locale, asigurarea sprijinului financiar al autorităților pentru societățile preocupate de ajutorarea săracilor minoritari. În ansamblul lor, intervențiile de la Congres au abordat probleme ce preocupau societățile femeilor maghiare și pe care le regăsim în principalele direcții de acțiune ale Secretariatului Central al Femeilor Minoritare Maghiare pe parcursul existenței sale.
Bibliografie
- Kik vettek részt a kisebb¬ségi nőkongreszuson, „Keleti Újság”, nr. 263, 1928, p. 6;
- Megkezdődött a romániai magyar nők és jótékony egyesületek első országos kongresszusa, „Keleti Újság”, nr. 258, 1928, p. 5;
- Háromnapos kongresszusra ülnek össze a romániai magyar nők és jótékony egyesületek, „Keleti Újság”, nr. 251, 1928, p. 4.
