De la Memorie şi cunoaştere locală
Ghizela (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: Ideea de ștrand de azi se regăsea în anii de la sfârșitul secolului XIX și de începutul secolului XX, în conceptul băilor Diana. Acestea erau situate în zona de la intrarea ...)
Diferenţa următoare →
Versiunea de la data 9 august 2023 08:50
Ideea de ștrand de azi se regăsea în anii de la sfârșitul secolului XIX și de începutul secolului XX, în conceptul băilor Diana. Acestea erau situate în zona de la intrarea în Parcul Central. Intrarea s-a amenajat pe o parte a grădinii Mátéfi, cumpărată de oraș în 1840. Cealaltă parte a fost cumpărată de comerciantul Karvázi József, de la care a fost achiziționată ulterior de medicul Szombathelyi Gusztáv.
Szombathelyi Gusztáv, fondatorul băilor Diana, a obținut licența de medic la Viena și s-a stabilit la Cluj unde, ulterior, a ocupat și funcția de medic șef al orașului. El a construit pe terenul cumpărat, amintit anterior, situat pe atunci oarecum la periferia urbei, nu numai o casă familială ci și un așezământ balnear. Acesta a fost inaugurat cu mare fast și ca o mare senzație în anul 1843. În 1852 s-au construit aici și băile cu abur. Băile nu erau doar un loc de distracție, un loc unde se practica sport, ci și un așezământ curativ vizitat de clujeni. Înainte, femeile puteau să frecventeze baia doar înainte de masă și se puteau îmbăia doar în costum care le acoperea aproape în întregime corpul, în timp ce bărbații, doar după amiaza. Practica aceasta de separare a încetat la cumpăna secolelor XIX-XX.
La 13 decembrie 1869, de la băile cu abur a izbucnit un incendiu care a făcut inutilizabil întregul stabiliment. Reconstrucția a durat până în primăvara anului 1875.
În anul 1889, medicul Szombathelyi Gusztáv s-a stins din viață, fiind condus spre cimitirul Central de la casa lui din strada Băii, azi Cardinal Iuliu Hosu, de la numărul 1. Numele străzii era cu siguranță în legătură cu Băile Diana. În continuare, băile au fost administrate de familie.
În anul 1894 s-a realizat o nouă reabilitare a acestora, băile Diana devenind băile „noii burghezii”. Acum s-a construit aici și un bazin de înot în aer liber pe care, iarna, se amenaja patinoar. Începând din 1896, acest patinoar a devenit tot mai popular grație prețurilor mai mici practicate decât în cazul patinoarului din parc. Ca atare, era atractiv mai ales pentru studenți. Apoi, aici au început să se desfășoare sistematic cursuri de înot. Pentru aceasta a fost adus un profesor de la Budapesta. Nu în ultimul rând, restaurantul ce ținea de băi, numit Újvilág (Lumea nouă) era considerat un loc de distracție atrăgător pe timpul verilor.
Baia Diana era și un așezământ balnear, curativ. La început de secol, spațiul construit cuprindea mai multe încăperi. La intrare era cabinetul medicului, unde se consultau pacienții. Exista apoi un vestiar, alte spații fiind amenajate pentru hidroterapie, fiind dotate cu căzi de baie pentru diverse proceduri. Exista apoi aici saună, dar și o sală de duș cu piscină pentru băi de iarnă. Dușurile erau reglabile pentru dușuri reci și fierbinți. La acestea se adăugau spații amenajate pentru alte proceduri: împachetări, electropterapie, masaj etc.
Băile au falimentat în anii 1930, au fost închise, iar clădirile au fost demolate în 1939. Pe o parte a terenului fostei băi a fost ridicat și se află azi Monumentul Victimelor Comunismului.
Bibliografie: • Szabó T. Atiila, Kolozsvár települése a XIX. század végéig, Kolozsvár, 1946, p.42. • Vezető Kolozsvár Városában, ed. Rigler Guzstáv, Filep Gyula, Kolozsvár, 1903, p.94-95.
