De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 8 iulie 2021 11:17 (modifică) Ghizela (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 21 martie 2022 07:57 (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Primul spectacol susținut la Cluj de Pietro Mascagni) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 5: | Linia 5: | ||
| În mai 1927, Pietro Mascagni a ajuns și la Cluj. Ziarul „Realitatea ilustrată” anunța: Unul dintre cei mai străluciţi compozitori muzicali în viaţă, maestrul Pietro Mascagni, autorul operei Cavaleria Rusticană, a venit să aducă fiori de artă în țara noastră. După ce a fost la Bucureşti, a vizitat şi opera din Cluj, unde a dirijat Cavalleria Rusticana astfel încât a răscolit sufletele auditoriului şi le-a făcut să pătrundă tainele minunate ale artei. Clujenii i-au făcut o primire dintre cele mai alese şi entuziaste. Mascagni a plecat în Italia, ducând cu dânsul impresiile cele mai frumoase de dragostea ce i s-au arătat. | În mai 1927, Pietro Mascagni a ajuns și la Cluj. Ziarul „Realitatea ilustrată” anunța: Unul dintre cei mai străluciţi compozitori muzicali în viaţă, maestrul Pietro Mascagni, autorul operei Cavaleria Rusticană, a venit să aducă fiori de artă în țara noastră. După ce a fost la Bucureşti, a vizitat şi opera din Cluj, unde a dirijat Cavalleria Rusticana astfel încât a răscolit sufletele auditoriului şi le-a făcut să pătrundă tainele minunate ale artei. Clujenii i-au făcut o primire dintre cele mai alese şi entuziaste. Mascagni a plecat în Italia, ducând cu dânsul impresiile cele mai frumoase de dragostea ce i s-au arătat. | ||
| - | Zece ani mai târziu, în 1937, Mascagni a revenit la Cluj, unde presa scria cu entuziasm: S-a abătut şi un noroc asupra operei clujene: celebrul dirijor şi compozitor P. Mascagni s-a oprit o zi în templul artei dela noi pentru ca să celebreze în calitate de „Pontifex maximus” supremul sacrificiu al Frumosului. Spectacolul organizat a început cu simfonia a V-a a lui Beethoven. Despre interpretare s-a scris: Maestrul Pietro Mascagni ne-a făcut să simţim adânc spiritul beethovenian, care înalţă suferinţa lui umană la rangul de simbol, decretând-o drept singura cale, care conduce pe om la isbăvire prin curăţirea în focul durerii. Astfel maestrul Mascagni s-a dovedit un excelent dirijor, iar membrii orhestrei au dovedit că sunt capabili de cele mai subtile nuanţări. A urmat uvertura a operei Amicul Fritz şi, în sfârșit, Cavalleria rusticana. Publicul clujean a ţinut să-şi manifeste simpatia pentru distinsul oaspete, făcându-i o aleasă primire şi sărbătorindu-1 în cadrul unui reuşit banchet la restaurantul New-York. | + | Zece ani mai târziu, în 1937, Mascagni a revenit la Cluj, unde presa scria cu entuziasm: S-a abătut şi un noroc asupra operei clujene: celebrul dirijor şi compozitor P. Mascagni s-a oprit o zi în templul artei dela noi pentru ca să celebreze în calitate de „Pontifex maximus” supremul sacrificiu al Frumosului. Spectacolul organizat a început cu simfonia a V-a a lui Beethoven. Despre interpretare s-a scris: Maestrul Pietro Mascagni ne-a făcut să simţim adânc spiritul beethovenian, care înalţă suferinţa lui umană la rangul de simbol, decretând-o drept singura cale, care conduce pe om la isbăvire prin curăţirea în focul durerii. Astfel maestrul Mascagni s-a dovedit un excelent dirijor, iar membrii orhestrei au dovedit că sunt capabili de cele mai subtile nuanţări. A urmat uvertura a operei Amicul Fritz şi, în sfârșit, Cavalleria rusticana. Publicul clujean a ţinut să-şi manifeste simpatia pentru distinsul oaspete, făcându-i o aleasă primire şi sărbătorindu-1 în cadrul unui reuşit banchet la restaurantul New-York. |
| + | |||
| ==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
| #Pietro Mascagni la https://fr.wikipedia.org/wiki/Pietro_Mascagni, accesat la 23 oct. 2018; | #Pietro Mascagni la https://fr.wikipedia.org/wiki/Pietro_Mascagni, accesat la 23 oct. 2018; | ||
Versiunea de la data 21 martie 2022 07:57
Cuprins |
Primul spectacol susținut la Cluj de Pietro Mascagni
Pietro Mascagni (1863-1945) a fost un compozitor și dirijor italian. A compus 15 opere, o operetă, mai multe opere orchestrale și vocale, cântece și muzică pentru pian. În anul 1890, a înregistrat un succes deosebit cu Cavalleria rusticana.
În mai 1927, Pietro Mascagni a ajuns și la Cluj. Ziarul „Realitatea ilustrată” anunța: Unul dintre cei mai străluciţi compozitori muzicali în viaţă, maestrul Pietro Mascagni, autorul operei Cavaleria Rusticană, a venit să aducă fiori de artă în țara noastră. După ce a fost la Bucureşti, a vizitat şi opera din Cluj, unde a dirijat Cavalleria Rusticana astfel încât a răscolit sufletele auditoriului şi le-a făcut să pătrundă tainele minunate ale artei. Clujenii i-au făcut o primire dintre cele mai alese şi entuziaste. Mascagni a plecat în Italia, ducând cu dânsul impresiile cele mai frumoase de dragostea ce i s-au arătat.
Zece ani mai târziu, în 1937, Mascagni a revenit la Cluj, unde presa scria cu entuziasm: S-a abătut şi un noroc asupra operei clujene: celebrul dirijor şi compozitor P. Mascagni s-a oprit o zi în templul artei dela noi pentru ca să celebreze în calitate de „Pontifex maximus” supremul sacrificiu al Frumosului. Spectacolul organizat a început cu simfonia a V-a a lui Beethoven. Despre interpretare s-a scris: Maestrul Pietro Mascagni ne-a făcut să simţim adânc spiritul beethovenian, care înalţă suferinţa lui umană la rangul de simbol, decretând-o drept singura cale, care conduce pe om la isbăvire prin curăţirea în focul durerii. Astfel maestrul Mascagni s-a dovedit un excelent dirijor, iar membrii orhestrei au dovedit că sunt capabili de cele mai subtile nuanţări. A urmat uvertura a operei Amicul Fritz şi, în sfârșit, Cavalleria rusticana. Publicul clujean a ţinut să-şi manifeste simpatia pentru distinsul oaspete, făcându-i o aleasă primire şi sărbătorindu-1 în cadrul unui reuşit banchet la restaurantul New-York.
Bibliografie
- Pietro Mascagni la https://fr.wikipedia.org/wiki/Pietro_Mascagni, accesat la 23 oct. 2018;
- Marele compozitor Mascagni la Cluj în „Realitatea ilustrată”, Anul I, nr.16, 22 mai Cluj, 1927;
- „Gazeta ilustrată”, Anul V, nr.3-4, mar.-april. 1936.
