De la Memorie şi cunoaştere locală

Revizia pentru 18 martie 2022 09:50; IoanT (Talk | contribuţii)
(dif) ←Versiunea anterioară | afişează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Adoptarea hotărârii de înființare a Arhivelor Statului din Transilvania

Înființarea Arhivelor Statului din Transilvania, prin Hotărârea Consiliului Dirigent al Transilvaniei din 14 martie 1920, a reprezentat o necesitate pentru gestionarea și depozitarea documentelor de interes public din întreaga Transilvanie după Marea Unire.

Sub aspect administrativ, noua instituție a arhivelor regionale, cu sediul la Cluj, se afla în subordinea Direcției Generale a Arhivelor din București.

Sub aspect organizatoric și funcțional, instituția nou creată avea nevoie de specialiști arhiviști, care lipseau însă, la acea dată. Cu toate acestea, Ministerul Instrucțiunii Publice a înființat, la 17 decembrie 1921, Comisiunea pentru organizarea Arhivelor Statului din Transilvania, compusă din personalități ale proaspăt înființatei universități românești de la Cluj: Alexandru Lapedatu - președinte, Constantin Daicoviciu - secretar, Sextil Pușcariu, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir , Ioan Ursu - membri, sprijiniți de Albert Berger de la Bistrița și Iulian Marțian din Năsăud, arhiviști deja cunoscuți. Comisia a funcționat până în 1923, când Ștefan Meteș, cunoscut medievist și membru corespondent al Academiei Române, a fost numit Director al Arhivelor la Cluj. El este considerat adevăratul întemeietor al instituției.

Prin Legea Arhivelor din anul 1925, instituția a fost redenumită Direcţie Regională pentru Transilvania, cu sediul la Cluj, în subordinea Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din cadrul Ministerului Instrucţiunii Publice. În ciuda a numeroase dificultăți materiale și organizatorice de la începutul existenței lor, arhivele clujene au înregistrat și realizări notabile, printre care se numără obținerea unui local adecvat și recrutarea şi formarea unor cunoscuţi arhivişti ca David Prodan, Ion Breazu, Ioan Mărcuş, Aurel Decei sau Bujor Surdu.

Reorganizarea și întărirea prestigiului instituției au fost urmate de obținerea unor fonduri importante de documente aparținând mai multor localități din Transilvania: Cluj, Turda, Satu Mare, Comitatele Cluj, Alba Superioară, Turda, Satu Mare, Scaunele secuieşti Arieş şi Odorhei.

[modifică] Bibliografie

  1. Din istoria arhivelor ardelene : 75 de ani de la înființarea Arhivelor Statului Cluj / Ioan Drăgan, Ioan Dordea (coord.). - Cluj-Napoca : [s.n.], 1995, p. 7-9