De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 11 aprilie 2019 12:53 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: __TOC__ ==Inaugurarea activității Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca (10.02.1957)== Dorința studenților de a avea o casă de cultură, s-a împlinit în anul 1956 c...)
← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (11 aprilie 2019 12:54) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 17: Linia 17:
#''Casa de Cultură a Studenților'' la http://www.eventim.ro/ro/venues/casa-de-cultura-a-studentilor-4858/venue.html, accesat la 12 iulie 2016 #''Casa de Cultură a Studenților'' la http://www.eventim.ro/ro/venues/casa-de-cultura-a-studentilor-4858/venue.html, accesat la 12 iulie 2016
#''Clujul meu : oameni și locuri : O istorie subiectivă a Casei de Cultură a Studenților''/ Petru Poantă . – Cluj-Napoca : Casa Cărții de Știință, 2006. ISBN 973-686-860-5 ; 978-973-686-860-3 #''Clujul meu : oameni și locuri : O istorie subiectivă a Casei de Cultură a Studenților''/ Petru Poantă . – Cluj-Napoca : Casa Cărții de Știință, 2006. ISBN 973-686-860-5 ; 978-973-686-860-3
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Inaugurarea activității Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca (10.02.1957)

Dorința studenților de a avea o casă de cultură, s-a împlinit în anul 1956 când s-a luat o Hotarâre Specială, care prevedea crearea de asociații studențești și înființarea în toate centrele universitare a Caselor de Cultură Studentești. Se crea un pol cultural-artistic, un centru care aduna cluburile improvizate ale studenților. Un Consiliu provizoriu, format din studenți și tinere cadre universitare urma să creeze noua instituție care se numea Casa de Cultură a Studenților. Consiliul provizoriu din Cluj-Napoca l-a propus în funcția de director pe Hodorog Laurențiu, iar Ministerul Învățământului a emis actul oficial de numire.

Activitățile Casei de Cultură a Studenților au fost inaugurate în 10 februarie 1957, printr-un program de muzică și umor.

În anul 1959, Casa de Cultură era deja foarte activă, cu 10 formații de „artiști” amatori, studenți la diferite facultăți. Un spectru larg de activități antrenau peste 350 de studenți. Între anii 1957-1959 au fost create formații artistice și cercuri teoretico-practice: ansamblul folcloric, corul mixt, două formații de teatru, cercul de recitatori, formația de jazz, formația de muzică ușoară, formația de dans modern, cercul foto, cineclubul, cercul de corespondență, cursurile de istoria artei și cenaclul literar. Formațiile artistice îndrumate de cadre didactice și artiști, cu un bogat repertoriu, au început să se prezinte la primele Festivaluri locale și naționale.

Un moment hotărâtor l-a reprezentat obținerea unui spațiu propriu, în clădirea ridicată special pentru Casa de Cultură a Studenților, în Piața Păcii de azi. Proiectul a fost susținut de academicianul Hadrian Daicoviciu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai”. Lucrările au început în iulie 1959, iar la 22 august 1960, clădirea a fost preluată de directorul Casei de Cultură a Studenților, Laurențiu Hodorog.

În Făclia din 16 iulie 1959, a fost publicat textul fondator al Casei în care, se arăta că, Consiliul de Miniștri al R.P.R. a aprobat construirea la Cluj a unei Case de Cultură a Studenților. Proiectul clădirii a fost realizat de arhitecta Natalia Mănduc, avându-l ca principal colaborator pe inginerul Matei Popescu. Din punct de vedere arhitectonic, clădirea reprezintă faza de tranziție între stalinismul clasicizant în arhitectura românească și modernism. Arhitecta a evitat orice element decorativ pe fațada clădirii, optând pentru un raționalism sever, în pricipiu modernist, însă nu e opacă stilistic. Geometria ritmată a ferestrelor alungite dă o anumită suplețe masivității compacte a clădirii. Sobrietatea ei e îmblânzită de amploarea generoasă a intrării, cu treptele lungi și primitoare. „Casa nu face parte dintre splendorile arhitecturale ale orașului, însă rămâne o singurătate expresivă: imagine concentrată a unei lumi care se voalează în timp și pare să nu mai fie decît ficțiunea unei ideologii”.

Dupa 60 de ani, Casa de Cultură a Studenților a rămas edificiul cultural care găzduiește, formează, promovează și afirmă talentele studenților care frecventează cu perseverență și dăruire formațiile, cenaclurile, cursurile, cluburile, precum și multiplele activități organizate în casă sub îndrumarea referenților de specialitate. Azi, casa de Cultură a Studenților reunește 19 de formații artistice și 6 cenacluri, cluburi și cursuri. Palmaresul obținut prin intermediul acestor formații înscrie această instituție în rândul celor mai prestigioase instituții de cultură din centrul universitar clujean.

[modifică] Bibliografie

  1. Casa de Cultură a Studenților la http://www.eventim.ro/ro/venues/casa-de-cultura-a-studentilor-4858/venue.html, accesat la 12 iulie 2016
  2. Clujul meu : oameni și locuri : O istorie subiectivă a Casei de Cultură a Studenților/ Petru Poantă . – Cluj-Napoca : Casa Cărții de Știință, 2006. ISBN 973-686-860-5 ; 978-973-686-860-3