De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Înființarea sanatoriului Parc al medicului Mátyás Mátyás

La 20 februarie 1923, medicul clujean Mátyás Mátyás și-a deschis pe calea Moților de azi un sanatoriu, Sanatoriul Parc, unde a lucrat ca director și medic primar până în anul 1948. Mátyás Mátyás a completat cu o clădire primele două pavilioane funcționale ale complexului medical și, în 1928, a deschis și baia pentru hidroterapie. Aceasta era folosită pentru tratament conform celor mai noi programe terapeutice din Europa, dar și pentru igienă personală, lucru important, în condițiile în care, în Cluj, băile publice erau foarte căutate pe atunci. S-a procurat instrumentarul necesar, s-au experimentat aici noi tratamente, noi intervenții, sanatoriul câștigând popularitate. Întreaga protipendadă a orașului se opera aici.

O descriere a sanatoriului din Cluj, așa cum se prezenta la 1928, a oferit revista „Societatea de mâine”: În sala de așteptare, largă și luminoasă, cu pereții pictați cu gust de pictorul Operei române, maiestrul Widman, cu mobilier modern și un șir de lămpi de cristal – ne așteaptă dl. Dr. Mátyás, cu falanga lui de medici colaboratori [...].

Ne-am coborât întâi la băile sanatoriului […]. Am trecut prin marea sală cu cele 69 de cabine pentru public, unde să-și depuie hainele, înainte de a se coborâ în baie. Am trecut în sala unde se înșiră cele trei bazine mari, toate în alb și verde de faianță fină și cari impun printr-o simplitate elegantă. Pe de lături antebaia, sala de aburi, sala de aier uscat, secția de masaj, secția de fricțiuni și de uscat, sala de manicure, pedicure, sala de odihnă, totul după sistemul marelor băi Gellért din Budapesta, sau Diana și Amalia din Viena.

Cu un ascenzor ne-am urcat în etajul al treilea, unde sunt camerile mai ieftine ale sanatoriului, mobilate frumos, situate toate la soare, la dreapta ca și la stânga, zugrăvite cu culori odihnitoare pentru ochi […]. Camerile de la etajul întâi și al doilea, mai elegante, mai confortabile, nu costă însă cu mult mai scump [...]. Bucătăria este aranjată în ultimul etaj''.

În anul 1948, Sanatoriul a fost naționalizat. Azi, este sediul Clinicii de Pediatrie I – a spitalului Clinic de Urgență pentru Copii.

[modifică] Bibliografie

  1. Ghizela Cosma, Medical Entrepreneurship in Cluj during the Interwar Period. Case Studies: the „Cosmuța”, „Park”, „Charité”, and „Lengyel” Sanatoriums, în „Acta Musei Napocensis”, 57/II, 2020, p. 69-72.