De la Memorie şi cunoaştere locală

Revizia pentru 21 martie 2022 08:38; IoanT (Talk | contribuţii)
(dif) ←Versiunea anterioară | afişează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Primul vernisaj de la Muzeul de Artă din Cluj, înființat în 19 martie 1951 (21.08.1952)

Lucrările Muzeului Ardelean, împreună cu obiecte aparținând altor specialități, au fost expuse, în parte, mai întâi în clădirea Facultății de biologie, curând după înființarea la 23 noiembrie 1859 a Societății Muzeului Ardelean. Incluse apoi în cadrul antichităților au fost expuse, în 1874, împreună cu obiecte arheologice, în cele cinci săli ale Universității clujene. Unele lucrări de artă au fost prezentate în lăcașul nou al Universității, în 1901. Abia în 1913 se găsește un spațiu adecvat pentru expunerea unitară a pinacotecii, cele 166 de lucrări de pictură și grafică fiind așezate în 12 săli.

După 1918, colecția, împreună cu materialul istorico-arheologic și pinacoteca Cioflec au trecut la Institutul de studii clasice înființat în anul 1929. O selecție din lucrările Muzeului Ardelean, împreună cu, parte din pinacoteca Virgil Cioflec căreia i s-au alăturat și lucrări dăruite de Anastasie Simu și Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, au fost expuse până în 1951 în clădirea Institutului de Studii Clasice.

Pinacoteca Virgil Cioflec cuprindea o remarcabilă colecție de artă românească modernă. Printre cele 72 de lucrări donate se afla o sugestivă sinteză grigoresciană (31 de pânze) și un valoros ansamblu din opera lui Luchian, alcătuit din 19 lucrări în ulei și pastel. Donația a fost făcută Universității clujene în iunie 1929 și perfectată în anul 1930, și s-a efectuat în schimbul unei sume din care, pe parcursul anilor, prin grija donatorului, s-a completat pinacoteca cu noi achiziții, ajungând în 1948 la 325 de lucrări.

Cu materialul preluat de la Muzeul de arheologie, completat cu un transfer de la Muzeul de Artă al Republicii, s-a organizat în 1952 în clădirea Redutei (actualul sediu al Muzeului etnografic al Transilvaniei), prima expunere de bază cu lucrări de artă românească și universală.

Și acest spațiu, deși printre cele mai bune de până atunci, s-a dovedit insuficient. În anul 1956, Comuna Urbană Cluj a dat Palatul Banffy în folosinţă Muzeului de Artă, înfiinţat în anul 1951. în 1959 s-au deschis 28 de săli ale galeriei de artă națională.

Azi, Muzeul de Artă Cluj-Napoca deţine un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi universală (sec. XV-XXI) cuprinzând peste 13.000 de piese din care: pictură (peste 3.600 piese), sculptură (peste 450 piese), arte grafice (peste 5.600 piese), arte decorative (peste 200 piese) şi fond documentar (peste 3300 piese).Este una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale cu profil artistic din România fiind nominalizat în anul 1997 pentru prestigiosul Premiu al Muzeului European al Anului- EMYA. Calitatea programelor culturale organizate a fost recompensată cu premii naţionale acordate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru expoziţiile Cultură şi artă armenească la Gherla (2003), Abodi Nagy Béla (2005) şi Avangarda din România în colecţii clujene (2007) precum şi cu distincţia acordată de Comitetul Român al ICOM pentru impactul asupra publicului a programului „De gustibus et coloribus…” (2010).

[modifică] Bibliografie

  1. Muzeul de Artă Cluj-Napoca, la http://www.macluj.ro/muzeul.html, accesat la 15 iulie 2016
  2. Muzeul de artă din Cluj: Ghid/Negoiță Lăptoiu. / București : meridiane, 1974, p.5-6.