De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 24 august 2020 12:34 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)
(→Bibliografie)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea de la data 18 martie 2022 06:37 (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
__TOC__ __TOC__
-==Spitalul public de stat din Cluj și-a luat numele împărătesei, Carolina ==+==Deschiderea '''HOTELULUI NEW YORK [Continetal]''' ==
-Spitalul public de stat din Cluj s-a înființat în anul 1811. Dieta a aprobat principiile privitoare la primirea bolnavilor, primul punct din actul normativ prevăzând primirea bolnavilor fără deosebire de religie sau naționalitate. Ca urmare a dorinței Curții Imperiale de la Viena, din 1820, acesta a servit ca bază pentru pregătirea elevilor Școlii medico-chirurgicale din Cluj. În același an, printr-un decretul din noiembrie, eliberat de Viena, s-a stabilit numele de Spitalul de Stat, Carolina. +Hotelul ''New York'', rebotezat în anii ’60 ''Continental'', a fost ridicat între anii 1893-1894 după planurile arhitectului șef al Clujului Pákei Lajos, pe locul fostului Hotel ''Național'' (Nemzeti Száló), care fusese al doilea hotel al orașului după Hotelul ''Biasini'' de pe strada Avram Iancu de azi. Edificiul, cu patru nivele structurate pe un plan dreptunghiular, organizat în jurul a două curţi interioare, a fost construit în stil eclectic, cu faţade exterioare dominate de elemente decorative baroce, imaginea sai fiind dominată de turnul cilindric de la colţul de nord-est al clădirii. Capacitatea hotelului a fost de 110 locuri, în 65 de camere, cuprinzând o cafenea, restaurant cu acoperiș rabatabil, fiind prima construcție din Cluj iluminată electric de propria centrală electrică. Inaugurarea s-a realizat în prezența a 200 de invitați, la 22 decembrie 1895.
-Împăratul Francisc I și soția sa Carolina Augusta au vizitat Ardealul în 1817. Cu acest prilej s-a derulat și prima vizită a unui împărat din familia Habsburg la Cluj. Aici au petrecut zece zile și, în cadrul programului de vizite, a fost inclus și spitalul public, aflat atunci în Piața Muzeului. Împărăteasa a încurajat construirea de noi clădiri pentru spital și a făcut o donație de 10.000 de florini în acest scop. Împăratul i-a alocat o retribuție veșnică în sare, onorată regulat până la la Primul Război Mondial. În anul 1818, a primit și rang de spital național, iar în amintirea împărătesei și cu aprobarea Curții de la Viena, și numele de Spitalul Carolina. +Primul chiriaș a fost firma Steier și Gálos, căreia i se datorează mobilarea hotelului, adus de la Budapesta de la hotelul ''New York'' de acolo. Se presupune că mobilierul și echipamentul refolosit, marcat cu monograma ''NY'', au determinat și denumirea hotelului clujean ca Hotel ''New York''.
-Spitalul a avut sediul în Piața Muzeului, după ce înainte funcționase într-o casă pe actuala stradă Napoca. În anul 1910, spitalul era situat pe strada Mikó Imre, la nr. 3-5 (actuala stradă a Clinicilor). +L-a sfârșitul secolului al XIX-lea, hotelul a fost închiriat de Alajos Taussif împreună cu proprietarul de restaurant Bogyó István, iar din anul 1912 de către József Fészl, cel din urmă fiind primul care a introdus în clădire încălzirea centrală pe bază de aer încălzit, băile, telefoanele, terenul de bowling acoperit şi încălzit pe timp de iarnă, precum şi bucătăria franceză. Spaţiile de la parter ale hotelului au găzduit cea mai renumită cafenea literară a oraşului, fiind locul de întâlnire a elitei Clujului, centrul vieţii sociale şi literare din oraş. Cafeneaua era aşa-numita “redacţie”, fiind locul de desfăşurare a unor cluburi, având în acelaşi timp şi rolul de sală de lectură, de distracţii şi de bal. Hotelul a devenit într-un timp scurt cel mai renumit hotel al oraşului.
-La început a pus la dispoziția bolnavilor 8 paturi (4 pentru femei, 4 pentru bărbați), numărul acestora crescând în timp. Inițial, spitalul avea două secții: interne și chirugie, care s-au dezvoltat și din care s-au desprins în timp altele. De secția de interne au fost separați bolnavii contagioși, bolnavii de TBC, de secția de chirugie, oftalmologia. Separat a apărut secția de obstetrică-ginecologie și cea psihiatrică. În ce privește localizarea lor, funcționau în clădiri diferite.+După război, clădirea a funcţionat ca sediu al diferitor instituţii, precum Institutul Medico-Farmaceutic (actuala Universitate de Medicină şi Farmacie) sau al unui cămin de studenţi. Tot în această clădire şi-a avut sediul revista ''Gîndirea'', iar pe perioada războiului poliţia secretă a Germaniei, ''Gestapoul''. Începând din anii 1960 clădirea a revedevenit hotel de lux, sub denumirea de Hotel ''Continental''. În timpul revoluţiei din decembrie 1989, în intersecţia din faţa Hotelului ''Continental'' au fost împuşcaţi mai mulţi demonstranţi, care protestau împotriva regimului lui Nicolae Ceauşescu.
-În anul 1858, Spitalul Carolina putea să spitalizeze până la 80-100 de bolnavi, repartizați în șase secții: interne, chirurgie și oftalmologie, boli venerice, obstetrică și manicomiul (ospiciul) temporar. În 1862 a ajuns la 253 de paturi, ajungând la 638 de pacienți tratați anual.+După 1990, construcţia a intrat într-un proces continuu de degradare fizică, hotelul fiind închis.
-Acest spital constituia și baza de învățământ pentru formarea magistraților în chirurgie și obstetrică, iar mai târziu, după 1872, pentru mediciniștii noii Facultăți de Medicină din Cluj. Aceștia și-au făcut aici practica medicală până în jurul anului 1900, când s-au dat în folosință clinicile. 
- 
-Ultimul director al Spitalului Carolina a fost dr. Engel Gábor, ginecolog și mamoș. Sub conducerea lui s-au construit clinicile universitare, care au preluat sarcinile acestui spital și, un timp, i-au purtat și numele. 
==Bibliografie== ==Bibliografie==
-# Florea Marin, ''Facultatea de Medicină, Școala medicală clujeană și spitalele din Cluj (1500-2000). Scurt istoric'', Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2004, p.37-39.+#Hotelul Continental la http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Hotelul_Continental_%28strada_Napoca%29
 +#Hotel Continental (fostul Hotel New York), la http://www.enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=408
 + 
 + 
<br> <br>
[[Categorie:Cluj]] [[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Istoricul orașului]] [[Categorie:Istoricul orașului]]

Versiunea de la data 18 martie 2022 06:37

Cuprins

Deschiderea HOTELULUI NEW YORK [Continetal]

Hotelul New York, rebotezat în anii ’60 Continental, a fost ridicat între anii 1893-1894 după planurile arhitectului șef al Clujului Pákei Lajos, pe locul fostului Hotel Național (Nemzeti Száló), care fusese al doilea hotel al orașului după Hotelul Biasini de pe strada Avram Iancu de azi. Edificiul, cu patru nivele structurate pe un plan dreptunghiular, organizat în jurul a două curţi interioare, a fost construit în stil eclectic, cu faţade exterioare dominate de elemente decorative baroce, imaginea sai fiind dominată de turnul cilindric de la colţul de nord-est al clădirii. Capacitatea hotelului a fost de 110 locuri, în 65 de camere, cuprinzând o cafenea, restaurant cu acoperiș rabatabil, fiind prima construcție din Cluj iluminată electric de propria centrală electrică. Inaugurarea s-a realizat în prezența a 200 de invitați, la 22 decembrie 1895.

Primul chiriaș a fost firma Steier și Gálos, căreia i se datorează mobilarea hotelului, adus de la Budapesta de la hotelul New York de acolo. Se presupune că mobilierul și echipamentul refolosit, marcat cu monograma NY, au determinat și denumirea hotelului clujean ca Hotel New York.

L-a sfârșitul secolului al XIX-lea, hotelul a fost închiriat de Alajos Taussif împreună cu proprietarul de restaurant Bogyó István, iar din anul 1912 de către József Fészl, cel din urmă fiind primul care a introdus în clădire încălzirea centrală pe bază de aer încălzit, băile, telefoanele, terenul de bowling acoperit şi încălzit pe timp de iarnă, precum şi bucătăria franceză. Spaţiile de la parter ale hotelului au găzduit cea mai renumită cafenea literară a oraşului, fiind locul de întâlnire a elitei Clujului, centrul vieţii sociale şi literare din oraş. Cafeneaua era aşa-numita “redacţie”, fiind locul de desfăşurare a unor cluburi, având în acelaşi timp şi rolul de sală de lectură, de distracţii şi de bal. Hotelul a devenit într-un timp scurt cel mai renumit hotel al oraşului.

După război, clădirea a funcţionat ca sediu al diferitor instituţii, precum Institutul Medico-Farmaceutic (actuala Universitate de Medicină şi Farmacie) sau al unui cămin de studenţi. Tot în această clădire şi-a avut sediul revista Gîndirea, iar pe perioada războiului poliţia secretă a Germaniei, Gestapoul. Începând din anii 1960 clădirea a revedevenit hotel de lux, sub denumirea de Hotel Continental. În timpul revoluţiei din decembrie 1989, în intersecţia din faţa Hotelului Continental au fost împuşcaţi mai mulţi demonstranţi, care protestau împotriva regimului lui Nicolae Ceauşescu.

După 1990, construcţia a intrat într-un proces continuu de degradare fizică, hotelul fiind închis.


Bibliografie

  1. Hotelul Continental la http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Hotelul_Continental_%28strada_Napoca%29
  2. Hotel Continental (fostul Hotel New York), la http://www.enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=408



Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/22_dec._-_Deschiderea_Hotelului_New_York_%28Continetal%29"