De la Memorie şi cunoaştere locală

Revizia pentru 21 martie 2022 07:46; IoanT (Talk | contribuţii)
(dif) ←Versiunea anterioară | afişează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Primul concurs automobilistic de pe Dealul Feleacului

În perioada interbelică şi apoi după război, până la mijlocul anilor ’70, erau foarte populare cursele de viteză, desfășurate în lipsa unor circuite în centrele marilor oraşe, dar şi pe traseele de viteză în coastă. Clujul se înscrie cu glorie în această tradiţie a motorsportului românesc. În anii interbelici, s-a născut o competiție automobilistică de anvergură la Cluj, Cursa de coastă de pe dealul Feleacului. Aceasta a devenit o manifestare sportivă internațională, anuală, desfășurată cu participarea unor concurenți din diverse țări ale Europei.

Primul concurs automobilistic de pe dealul Feleacului a fost organizat în 22 iunie 1922, de Automobil Clubul Regal Român în colaborare cu fililala sa din Cluj, înființată în 8 septembrie 1921, înglobat în cadrul unui mare concurs de turism automobilistic.

În anul 1922, concursul a debutat ca o probă de coastă cu o lungime de aproximativ trei kilometri. Câștigătorii cursei au fost răsplătiți cu trofeul „Cupa Ardealului”. În primul an, acesta i-a revenit lui Constantin Leonida, cu o maşină Fiat. Clasamentul nu a fost întocmit doar pe baza celui mai bun timp, ci pe baza unei formule în care, timpul realizat se înmulţea cu un coeficient constant al maşinii, care rezultă din greutate, cilindre, etc

[modifică] Alte competiții din perioada interbelică

Un an mai târziu, în 1923, traseul a fost prelungit, ajungând la cinci kilometri. Premiul i-a revenit germanului Mers, care a câştigat şi clasamentul bazat pe viteză. „Cupa Ardealului” a câştigat-o însă principele G.V. Bibescu, care s-a clasat cel mai bine în baza formulei mai sus amintite. În anul 1924, lungimea circuitului a rămas tot de cinci kilometri, cu startul din afara oraşului. Trofeul i-a revenit de această dată lui S. de Youg, trimis al Casei belgiene „Minerva”. Locul al doilea în clasamentul la formulă, precum şi locul întâi la clasamentul pe viteză absolută i-au revenit prinţului moştenitor Carol. În 1925, ambele clasamente ale cursei de coastă, adică şi cel de formulă şi cel de viteză absolută, au fost revendicate de Edgar Mendl. Un an mai târziu, „Cupa Ardealului” și primul loc în clasamentul la formulă a revenit lui Carigano, iar clasamentul de viteză absolută l-au situat în frunte pe Al. Racovitză. În 1927, s-a instituit „Premiul Feleacului” şi a fost decernat de A.C. Regional Cluj pe bază de viteză absolută. În anul următor, Automobil Clubul Regional Cluj, în a cărei regie a trecut definitiv aranjarea curselor pe Feleac, a instituit „Cupa Recordului pe Feleac”. Ca inovație, cronometrajul a fost realizat „cu noul aparat de mare precizie, care înregistrează timpurile până la zecimea de secundă”.

Consacrarea internațională a acestei curse a avut loc în 1930, din acest an, fiind înscrisă în calendarul sportiv internațional, încadrată în ciclul de curse pentru Campionatul de Munte al Europei și fiind ultima cursă din acest ciclu. Competiția a fost câștigată în acest an de Hans Stuck von Williez, cu o maşină Austro-Deimler. Startul a fost mutat în faţa Operei, parcursul fiind sporit astfel cu doi kilometri, ajungând la un total de şapte kilometri.

La cursele din anul 1930, au luat parte și motocicliști, timpul cel mai bun fiind realizat de Ștefan Bonciulescu. Supraviețuind până în anii ’60, concursurile de motociclete se desfășurau atât pe Feleac cât și în centrul orașului. Concursurile motocicletelor cu ataș erau deosebit de gustate deoarece atașele erau doar o mică platformă în care unul dintre cei doi membri ai echipajului avea un rol deosebit în menținerea stabilității în curbe. Mișcările celui din ataș erau ale unui adevărat acrobat. Publicul aștepta cu sufletul la gură momentul intrării în curbă a motocicletelor cu ataș.

În anii 1931, 1932, 1933, cursa n-a mai avut loc din cauza desființării Campionatului de munte al Europei și starea șoselei, improprie vitezelor mari. Cu reabilitarea acesteia, în anul 1934, cursele de pe dealul Feleacului au fost reluate.

Concursul din anul 1936 a fost organizat sub patronajul și în prezența Regelui Carol al II-lea, care încuraja acest tip de confruntare sportivă ce punea România pe harta celor mai importante competiții din Europa. Iată cum suna cronica competiţiei, organizată în 1936: Concursul organizat în ziua de 10 Octombrie nu s-a bucurat de favoarea zeilor. Nori grei ameninţau să se reverse asupra bravilor concurenţi, cari, cu tot riscul, au luat startul pe şoseaua umedă şi lunecoasă. Un motociclist inventiv a descoperit un mic truc. A uscat cu o lampă de sudat locul plecării, cu acest infim avantaj ce l-a oferit plecarea de pe ”uscat” a câştigat cursa. Senzaţia a constituit-o plecarea ”D-şoarei X”. La start s-a aflat în fine că misterioasa concurentă e Prinţesa Marina Ştirbey, renumita aviatoare. Aplauzele ce le-a primit, ar fi făcut să pălească de invidie – dacă era prezentă – şi pe Greta Garbo… Maşina Dusenberg a repetat figura din anul trecut … a plecat ca un glonţ, a sosit bolid, e deci foarte natural că a câştigat.

Deținătorii de mașini își conduceau de obicei propriul bolid, având totodată importante cunoștințe de mecanică. Aceștia nu erau doar simpli piloți, aveau o carieră militară sau în administrația publică, erau prosperi oameni de afaceri, dar înainte de toate erau temerari ai unui sport nou și periculos, în care accidentele erau deosebit de dese și de grave.

[modifică] Bibliografie

  1. Cursa internaţională de coastă dela Feleac-Cluj, în „Gazeta ilustrată”, nr.11-12, 1936, p.206, la http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/gazetailustrata/1936/BCUCLUJ_FP_279699_1936_005_011_012.pdf
  2. Felix Ostrovschi,Cum a câştigat Carol al II-lea cursa din Dealul Feleacului la https://www.clujulcultural.ro/istoria-clujului-vii-cum-a-castigat-carol-al-ii-lea-cursa-din-dealul-feleacului/
  3. Ancuța Lăcrimioara Chiș, Vechile curse de automobile și motociclete de pe coasta Feleacului, la http://clujwebstory.ro/vechile-curse-de-automobile-si-motociclete-de-pe-coasta-feleacului/
  4. Dorin Țimonea Primele curse cu maşini organizate în România acum un secol. Raliul Feleacului era cunoscut în toată Europa, la https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/primele-curse-masini-organizate-romania-secol-raliul-feleacului-era-cunoscut-europa-1_589352df5ab6550cb80d5629/index.html
  5. Cursa de automobile de pe coasta Feleacului va fi un eveniment internațional, în „Viața Ardealului”, Anul II, nr.16, septembrie 1935, la https://core.ac.uk/download/pdf/44724765.pdf