De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Vernisajul expoziției Collegium Artificum Transylvanicorum

După Marea Unire, autoritățile din Transilvania, au luat măsuri și în privința continuității vieții artistice și culturale, prin inițiativa înființării unei academii de arte frumoase la Cluj. Până la materializarea acestui deziderat, întârziat mai ales de dificultățile financiare explicabile pentru acele momente, manifestările artistice creative prind contur prin organizarea primului Salon al artei ardelene, numit semnificativ „Collegium Artificum Transylvanicorum”.

Salonul de artă, deschis la 23 februarie 1921 în Sala Prefecturii din Cluj, cu o masivă participare a artiștilor băimăreni, avea în Comitetul de inițiativă și organizare, dar și în juriu, pe poetul clujean Emil Isac, Ioan Thorma, col. G. Bacaloglu, dr. Gheorghe Leon, Viola Kórnel, Aurel Popp și alții. Scopul deschiderii acestei mari expoziții artistice la Cluj reflecta intenția de „a da o icoană a ansamblului vieții artistice a Ardealului, fără deosebire de naționalitate și de a crea la Cluj un centru permanent de manifestări artistice, care să fie și în sprijinul activării vieții sociale”. Această expoziție, organizată în clădirea Prefecturii, oferea clujenilor „prima sinteză artistică reunind 276 de tablouri și 30 de sculpturi – opera a 72 de artiști aparținând tuturor naționalităților din Transilvania care și- au dat mîna și au contribuit prin cei mai talentați exponenți ai lor să dea o strălucire artistică acestei provincii românești”.

Între numeroșii artiști expozanți la primul mare salon de artă ardeleană, s-au numărat, pe lângă Aurel Popp, văzut de presa vremii ca fiind cel mai reprezentativ artist al Salonului, Elena Popea, Alexendru Ziffer, Alexandru Popp, Walter Wiedmann, Eugen Pascu, Alexendru Szolnay, Pericle Capidan, Ernst Tibor, Emil Cornea, Aurel Ciupe, Catul Bogdan, Anastase Demian, Thorma János, Mund Hugo, Scikos Antonia, Johann Mattis – Teuscht, Balla Béla, Andor Boldizsár, Demeter Róbert, Litteczky Endre, și mulți alții, care au jucat un rol important în plastica artistică ardeleană din perioada interbelică și postbelică.

[modifică] Bibliografie

  1. Negoiță Lăptoiu, Incursiuni în plastica transilvană, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1981, p. 7-8; 63;73.
  2. https://depozituldearta.wordpress.com/2020/06/05/arta-ca-o-punte-spirituala-intre-etniile-transilvanene-in-perioada-interbelica/consultat la 14 oct. 2020.
  3. „Înfrățirea”, 2 februarie, 1921, p. 6.