De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 15 aprilie 2019 08:00 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (15 aprilie 2019 08:02) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
(One intermediate revision not shown.)
Linia 1: Linia 1:
__TOC__ __TOC__
-== Primele deportări ale evreilor din ghetoul din Cluj spre Auschwitz (25 mai 1944)+== Primele deportări ale evreilor din ghetoul din Cluj spre Auschwitz (25 mai 1944)==
La 27 martie 1944, trupele germane au ocupat Clujul. Aceasta a însemnat și o accelerare a impunerii unor măsuri antievreiești și o creștere în intensitate a acestora. La 1 mai, Dieter Wislicenz, a venit la Cluj pentru a supraveghea pregătirea ridicării gheto-ului, iar a doua zi, oficialitățile locale în frunte cu primarul Vásárhelyi László, au luat în discuție detaliile ghetoizării. A fost stabilită locația gheto-ului, în zona Iris, la fabrica de cărămidă. La 27 martie 1944, trupele germane au ocupat Clujul. Aceasta a însemnat și o accelerare a impunerii unor măsuri antievreiești și o creștere în intensitate a acestora. La 1 mai, Dieter Wislicenz, a venit la Cluj pentru a supraveghea pregătirea ridicării gheto-ului, iar a doua zi, oficialitățile locale în frunte cu primarul Vásárhelyi László, au luat în discuție detaliile ghetoizării. A fost stabilită locația gheto-ului, în zona Iris, la fabrica de cărămidă.
Linia 17: Linia 17:
#''A téglagyártól a tehervonatig''/Lőwy Dániel, Kolozsvár, Erdélyi Szépmives Céh, 1998. #''A téglagyártól a tehervonatig''/Lőwy Dániel, Kolozsvár, Erdélyi Szépmives Céh, 1998.
#''Ghetoul din Cluj'', la https://hu.wikipedia.org/wiki/Kolozsv%C3%A1ri_gett%C3%B3, accesat la 3 sept. 2018. #''Ghetoul din Cluj'', la https://hu.wikipedia.org/wiki/Kolozsv%C3%A1ri_gett%C3%B3, accesat la 3 sept. 2018.
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Primele deportări ale evreilor din ghetoul din Cluj spre Auschwitz (25 mai 1944)

La 27 martie 1944, trupele germane au ocupat Clujul. Aceasta a însemnat și o accelerare a impunerii unor măsuri antievreiești și o creștere în intensitate a acestora. La 1 mai, Dieter Wislicenz, a venit la Cluj pentru a supraveghea pregătirea ridicării gheto-ului, iar a doua zi, oficialitățile locale în frunte cu primarul Vásárhelyi László, au luat în discuție detaliile ghetoizării. A fost stabilită locația gheto-ului, în zona Iris, la fabrica de cărămidă.

În dimineața zilei de 3 mai, a început strângerea în ghetou a populației evreiești. Oamenii, după ce au primit cinci minute pentru a-și aduna lucrurile, atâtea câte puteau duce cu două mâini, au fost duși cu camioane și căruțe pentru transportarea gunoaielor, în ghetou. Aici au fost adunați și evreii din în alte localități ale județului. În prima zi, au fost strânși în ghetou 1.180 de evrei; la 10 mai erau deja 12.000; la 16 mai, 14.300; iar după aducerea evreilor din gheto-ul din Gherla, s-a ajuns la aproximativ 18.000.

La sosirea în ghetou, oamenii erau percheziționați și li se confiscau banii și toate valorile. Ghetoul a fost suprapopulat, format în principal din barăci folosite pentru uscarea cărămizilor, fără nici o facilitate pentru evreii adăpostiți acolo. Împotriva ploii și a vântului, oamenii se apărau cu pături și cearceafuri. Pentru spălat și gătit exista o singură fântână cu 15 robinete, dar care frecvent era nefuncțională. La început, oamenii s-au hrănit cu propriile provizii, apoi li se gătea zilnic prânzul, în fiecare zi, fasole uscată. Spitalul evreiesc a reușit să introducă în ghetou lapte, dar insuficient pentru toți copiii și bolnavii. Zilnic erau interogate 20-30 de persoane, cu metode brutale, pentru a se obține mărturisiri legate de eventuale averi ascunse. În timpul interogatoriilor, mai multe persoane au murit, altele s-au sinucis după acestea.

Locuitorii gheto-ului au fost transportați cu șase trenuri spre Auschwitz. Transportul s-a derulat între 25 mai și 6 iunie. La plecare, oamenii au fost din nou percheziționați, iar bagajele confiscate. Până la locul de îmbarcare de la fabrica Dermata, oamenii au făcut drumul pe jos, doar cei foarte în vârstă au fost transportați cu camioane. Într-u vagon de vite erau înghesuiți 70-100 de oameni, fără hrană, fără apă și cu scânduri bătute la geamuri. Cei mai slabi nu au rezistat condițiilor crunte și și-au pierdut viața pe drum, dar soldații SS nu îngăduiau îndepărtarea cadavrelor.

La sosirea la Auschwitz, aproximativ 75% din evreii deportați au fost direcționați spre camerele de gazare, astfel supraviețuitorii au fost foarte puțini. În iunie 1945, la Cluj, evreii nu mai reprezentau nici 10% din populația evreiască a orașului de dinainte de război.

După război, strada unde s-a instalat gheto-ul s-a numit strada Deportaților. În timp ce Sinagoga neologă este biserica memorială a tuturor deportaților din Ardealul de Nord, în apropierea gheto-ului, municipalitatea a instalat în 1998 o placă comemorativă. Un monument comemorativ a fost ridicat în Parcul Caragiale, dezvelit în 27 mai 2014.

[modifică] Bibliografie

  1. A téglagyártól a tehervonatig/Lőwy Dániel, Kolozsvár, Erdélyi Szépmives Céh, 1998.
  2. Ghetoul din Cluj, la https://hu.wikipedia.org/wiki/Kolozsv%C3%A1ri_gett%C3%B3, accesat la 3 sept. 2018.