De la Memorie şi cunoaştere locală

Revizia pentru 17 martie 2022 13:20; IoanT (Talk | contribuţii)
(dif) ←Versiunea anterioară | afişează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Și-a început activitatea medicală Societatea Voluntară de Salvare Cluj [Kolozsvári Önkéntes Mentő-Egyesület]

Prima Societate de Salvare de pe teritoriul Ungariei din a adoua jumătate a secolului al XIX-lea, s-a constituit la Timișoara, în anul 1886. Nu mult timp după aceasta, a apărut o societate similară și la Budapesta. După modelul acesteia din urmă, s-au născut alte astfel de așezăminte în regiunea Budapestei, dar și la Seghedin sau Cluj. Societatea din Cluj s-a întemeiat pe bază de voluntariat. Inițiator a fost medicul, asistent universitar pe atunci, Pataky Leó. Ideea a fost îmbrățișată de primarul Clujului, Haller Károly, trecându-se la organizarea societății. Problemele profesionale și le-a asumat medicul profesor Brand József. Președinția Societății a fost astfel deținută de Haller Károly, apoi de Dozsa András, ulterior de Iacob Iacobovici. Dintre directorii societății amintim pe Pataky Leo, Hevesi Emeric, urmat de Konrádi Dániel.

Ziarul „Patria” relata în anul 1932: În 27 ianuarie la ora 8 şi 40 minute, 1892, şi-a început activitatea Salvarea. Prima reşedinţă a fost în strada Braţiune, nr.3. Primul serviciu medical a fost făcut în prezenţa profesorului universitar dr. Brandt Iosif şi a directorului dr. Pataky Leo, de către domnii dr. Papp Gavril şi Iorend Iosif.

Prima solicitare a Salvării a avut loc la 29 ianuarie 1892, numărul solicitărilor înregistrând o creștere continuă. În primul an, s-au înregistrat 1.097 de cazuri, ajungându-se în 1902 la 2.294, în 1906, la 3.144, în 1912, la 4.406. În anii ’30 ai secolului al XX-lea s-au înregistrat 9 cazuri zilnic. În 40 de ani de activitate de la înființarea serviciului, s-au înregistrat 316.425 de cazuri. Primul accident de proporții mai mari la care a fost solicitată Salvarea a avut loc la 4 iunie 1894, un accident de tren lângă Someș-Sat, când a fost acordat primul ajutor pentru 30 de persoane, 17 persoane fiind transportate la spital.

În 1906, s-au aflat în slujba Salvării un administrator și un căruțaș. Societatea dispunea de 4 cai și două „salvări” (căruțe) cu 6 tărgi și cu instrumentarul necesar acordării primului ajutor. În anii interbelici, deplasările se făceau deja motorizat, în anul 1932, existând un autocamion. Tot în anul 1906, Stația de Salvare dispunea de o sală de conferințe, o cameră a paznicului, 4 camere pentru cei implicați în activitatea de prim ajutor și care locuiau în spațiile Stației de Salvare, locuința administratorului și a căruțașului, cabinet, baie. Toate spațiile erau racordate la apă curentă, canalizare și iluminate cu gaz.

În anul 1894, Salvarea s-a mutat în Piața Carolina nr. 6, iar în anul 1912, în strada Mănăștur nr. 27.

Subvenţia primită de la oraş după anul 1896 a fost de 2.600 florini, apoi 6.200 coroane, iar după preluarea imperiului s-a ridicat la 200.000 lei, apoi 300.000 lei. În anul 1931, s-au primit numai 150.000, pentru anul 1932 fiind prevăzuți în bugetul orașului 300.000 lei. Alături de aceste sume, din datele comunicate în anul 1906, alte sume proveneau pe atunci din ajutoare de stat, cotizații de membru, donații, transportul bolnavilor etc. Costul unei ieşiri la faţa locului a Salvării, a fost în primul an de 1.40 de florini, în anul 1912 de 5.90 coroane, în anii ’30 de 127 de lei.

[modifică] Bibliografie

  1. Konrádi Dániel, A Kolozsvári Önkéntes Mentő-Egyesület jelentése az 1906 évről, Kolozsvár, 1907, 37 p.
  2. Egyed Ákos, A korszerűsödő Kolozsvár három évtizede (1867-1900), la https://hajnalkor.hu/files/rendi_es_polgari_007.pdf
  3. Felix Ostrovschi, Clujul de ieri: 40 de ani de la înfiinţarea Societăţii <Salvarea> din Cluj, la http://www.clujinsider.ro/2018/02/22/clujul-de-ieri-40-de-ani-de-la-infiintarea-societatii-din-cluj/