De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Sfințirea Catedralei Ortodoxe (05.11.1933)
Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca reprezintă principalul locaș de cult ortodox din cadrul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, având rang de catedrală mitropolitană.
Istoria sa este legată direct de întregirea statului român, de inițiativa preotului pe atunci, Nicolae Ivan, care s-a adresat încă din 1919 Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pentru a solicita un ajutor financiar necesar ridicării unei catedrale ortodoxe la Cluj. Cererea i-a fost aprobată, Consiliul Dirigent oferind suma de 2 milioane de coroane austro-ungare. De următoarele demersuri birocratice s-a ocupat tot Nicolae Ivan, hirotonit în toamna anului 1921, ca întâiul episcop al nou înființatei Episcopii a Vadului, Feleacului și Clujului și care solicita Primăriei clujene ca parcul din fața Teatrului Național să fie cedat pentru zidirea catedralei, cerere care și ea a fost acceptată în 1923.
În urma concursului organizat pentru ridicarea noii catedrale, au câștigat proiectele arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului de la Mărășești. Pentru executarea lucrărilor au fost contractate serviciile firmei bucureștene a inginerului Tiberiu Ieremia din București. Lucrările au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Țării Românești, fiind foarte evidentă influența bizantină.
Lucrările efective au început în septembrie 1923, iar piatra de temelie a bisericii a fost pusă o lună mai târziu, în prezența prințului moștenitor Carol și a prim-ministrului Ionel Brătianu. Cu această ocazie s-a hotărât și hramul pe care urma să-l poarte viitoarea catedrală ortodoxă din Cluj și rămas până astăzi, cel al Adormirii Maicii Domnului.
Primul sunet al celor patru clopote aduse din Ungaria s-a auzit pe data de 6 mai 1927, după terminarea primei etape a construcției, cea a scheletului, iar sfințirea catedralei s-a făcut într–un cadru festiv la 5 noiembrie 1933.
La festivitățile solemne organizate cu acest prilej, slujba a fost oficiată de Patriarhul României, Miron Cristea, Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan și episcopul de Cluj, Nicolae Ivan, alături de alți ierarhi și numeroși preoți. Au fost prezenți regele Carol al II-lea, principele Nicolae, marele voievod Mihai, primul ministru Alexandru Vaida-Voievod, precum și numeroase alte personalități centrale și locale. Potrivit aprecierilor din presa vremii, în piața catedralei s-ar fi aflat circa 50.000 de credincioși ortodocși, veniți din toată regiunea la acest eveniment important.
[modifică] Regele Carol al II-lea prezent la evenimentul sfințirii Catedralei Ortodoxe din Cluj
Regele Carol al II-lea, însoțit de Marele Voievod Mihai și Principele Nicolae, a sosit cu trenul regal, fiind primit în urale de cei care l-au întâmpinat, între care se aflau miniștri, șefi ai autorităților, alături de o companie de onoare. După trecerea în revistă a trupei, în sala de recepție a gării, primarul Victor Deleu a oferit suveranului pâine și sare și i-a urat bun venit. Drumul până la Catedrală a fost parcurs de Regele Carol al II-lea într-un automobil deschis, încadrat de un escadron din garda regală și aclamațiile a mii de clujeni înșirați de-a lungul drumului.
Serviciul sfințirii Catedralei a început pe la ora 11, partea cea mai impresionantă a ceremoniei fiind slujba din fața noului așezământ și înconjurarea sa în dangătul clopotelor. A urmat intrarea în Catedrală (mai întâi Regele, Marele Voievod și Principele Nicolae, înalții ierarhi în frunte cu Patriarhul Miron Cristea, demnitarii) și sfințirea interiorului bisericii, a pronaosului, naosului și altarului.
După ceremonie, Regele a ieșit din biserică pentru a asista la defilarea cercetașilor, Șoimilor și poporului, iar după defilare, a vizitat expoziția agricolă. Regele a participat apoi la banchetul oficial dat de primăria orașului. După acesta, suveranul l-a decorat pe P.S.S Episcopul Nicolae cu serviciul credincios în gradul de comandor, pe primarul Victor Deleu, pe arhitectul George Cristinel și inginerul Tiberiu Eremia. După masă, Regele și înalta suită au participat la concursul hipic desfășurat pe arena sportivă. A urmat un concert la Catedrală, susținut de corul mixt al episcopiei sub conducerea maestrului Augustin Bena. După vecernie, a avut loc la Catedrală și prima cununie a unei perechi originare din Poiana Sibiului.
Cina a fost organizată la Automobil Club, înalții oaspeți participând apoi la reprezentația de gală de la Operă, cu Flautul fermecat de W. A. Mozart. După aceasta, Regele și cei care l-au însoțit au plecat spre București, fiind conduși până la gară de membrii guvernului, autorități, de P.S.S Episcopul Nicolae și protopul D. Antal.
[modifică] Bibliografie
- Așezăminte de cult și de cultură din Cluj-Napoca / Ioan Ciorca . - Cluj-Napoca: Editura Napoca Nova, 2016, ISBN 978-606-8529-95-0, p. 72-73
- Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / Gaal György . - Cluj-Napoca: Editura Tortoma - Asociația Kolozsvar Társaság, 2014, ISBN 978-973-8995-17-8, p. 256-257
- Episcopul Nicolae Ivan, la www.mitropolia-clujului.ro/episcopul-nicolae-ivan/, accesat la 17 aug. 2017.
- Post festum/Titus Bunea la http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/gazetailustrata/1933/BCUCLUJ_FP_279699_1933_002_011_012.pdf, accesat la 8 nov. 2018.
