De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 9 iulie 2021 06:39 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (18 martie 2022 07:55) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Inaugurarea primului cinematograf din Cluj)
 
Linia 3: Linia 3:
Prima proiecție cinematografică publică a avut loc la Cluj, în 2 ianuarie 1897. Era vremea cinematografelor ambulante, a căror epopee s-a încheiat în primăvara anului 1908. Primul cinematograf permanent deschis la Cluj, la 6 aprilie 1906, a fost cinematograful Apollo. În Transilvania, era al doilea cinematograf permanent, primul fiind deschis în 1901, la Brașov. Prima proiecție cinematografică publică a avut loc la Cluj, în 2 ianuarie 1897. Era vremea cinematografelor ambulante, a căror epopee s-a încheiat în primăvara anului 1908. Primul cinematograf permanent deschis la Cluj, la 6 aprilie 1906, a fost cinematograful Apollo. În Transilvania, era al doilea cinematograf permanent, primul fiind deschis în 1901, la Brașov.
-Deschiderea cinematografului Apollo este strâns legată de demersurile lui Udvari András. Acesta a fost un întreprinzător înstărit, proprietarul unui atelier de care, din strada Radák de atunci (azi Dacia). Nu a fost doar proprietar de cinematograf ci și pionier în cinematografie, în anul 1908, realizând un film cu corso-ul clujean și piața centrală.+Deschiderea cinematografului Apollo este strâns legată de demersurile lui [[Udvari András]]. Acesta a fost un întreprinzător înstărit, proprietarul unui atelier de care, din strada Radák de atunci (azi Dacia). Nu a fost doar proprietar de cinematograf ci și pionier în cinematografie, în anul 1908, realizând un film cu corso-ul clujean și piața centrală.
Nu se cunoaște data nașterii lui Udvari András. Știm doar că a decedat în 1936, la Cluj. A fost căsătorit cu Rozalia Ozstian, de care a divorțat, după care s-a recăsătorit. A avut o fiică, Emma Udvari, asistentă a Crucii Roșii în timpul Primului Război Mondial, care, în 1928, a emigrat în Argentina împreună cu soțul ei, Esteban Boer, și cei trei copii ai săi. Nu se cunoaște data nașterii lui Udvari András. Știm doar că a decedat în 1936, la Cluj. A fost căsătorit cu Rozalia Ozstian, de care a divorțat, după care s-a recăsătorit. A avut o fiică, Emma Udvari, asistentă a Crucii Roșii în timpul Primului Război Mondial, care, în 1928, a emigrat în Argentina împreună cu soțul ei, Esteban Boer, și cei trei copii ai săi.
-Cinematograful Apollo a lui Udvari se afla pe strada Wesselény (azi Regele Ferdinand), fiind amenajat în sala mare de mese de la parterul Hotelului Mezei. Prețurile biletelor variau între 20 de fileri și o coroană, asigurându-se bilete speciale pentru elevi și anumite instituții. În timpul săptămânii rulau trei filme de câte o oră, iar duminica și de sărbători, cinematograful era deschis și la prânz. Programul era înnoit de două ori pe săptămână. Sala era zilnic plină până la refuz.+Cinematograful Apollo a lui Udvari se afla pe [[Strada_Regele_Ferdinand|strada Wesselény]] (azi Regele Ferdinand), fiind amenajat în sala mare de mese de la parterul Hotelului Mezei. Prețurile biletelor variau între 20 de fileri și o coroană, asigurându-se bilete speciale pentru elevi și anumite instituții. În timpul săptămânii rulau trei filme de câte o oră, iar duminica și de sărbători, cinematograful era deschis și la prânz. Programul era înnoit de două ori pe săptămână. Sala era zilnic plină până la refuz.
-Udvari a mai făcut un demers pentru deschiderea unui al doilea cinematograf, numit tot Apollo, apoi pentru construcția unui nou cinematograf, care a fost inaugurat ulterior în Palatul Urania. Primul său cinematograf și primul cinematograf din Cluj, l-a vândut în anul 1908 cumnatului său, Rózsa Sándor, care era și constructor.+Udvari a mai făcut un demers pentru deschiderea unui al doilea cinematograf, numit tot Apollo, apoi pentru construcția unui nou cinematograf, care a fost inaugurat ulterior în [[Palatul Urania]]. Primul său cinematograf și primul cinematograf din Cluj, l-a vândut în anul 1908 cumnatului său, [[Rózsa Sándor]], care era și constructor.
De la această dată, informațiile din presă despre cinematograful Apollo au devenit mai rare, cinematograful și-a găsit treptat locul în viața culturală a orașului și nu mai reprezenta ceva senzațional. Ar mai fi de adăugat că, în 1911, a avut o extindere la Apollo, numărul locurilor pentru spectatori ajungând la 50, fiind instalate aici fotolii comode, din piele. De la această dată, informațiile din presă despre cinematograful Apollo au devenit mai rare, cinematograful și-a găsit treptat locul în viața culturală a orașului și nu mai reprezenta ceva senzațional. Ar mai fi de adăugat că, în 1911, a avut o extindere la Apollo, numărul locurilor pentru spectatori ajungând la 50, fiind instalate aici fotolii comode, din piele.
Ultima trimitere din presă la acest cinematograf, datează din anul 1908: „Apollo primul teatru electric din Cluj. Cel ce vine în Cluj să nu se reîntoarcă acasă până nu a cercetat acest minunat teatru, unde se pot vedea toate întâmplările din lumea întreagă în chipuri ce să mișcă ca și cum ar fi vii, sunt în mărime naturală”. Ultima trimitere din presă la acest cinematograf, datează din anul 1908: „Apollo primul teatru electric din Cluj. Cel ce vine în Cluj să nu se reîntoarcă acasă până nu a cercetat acest minunat teatru, unde se pot vedea toate întâmplările din lumea întreagă în chipuri ce să mișcă ca și cum ar fi vii, sunt în mărime naturală”.
 +
==Bibliografie== ==Bibliografie==
#Kápolnási Zsolt, A kolozsári mozihálózat kiépülése (1896-1918), în Areopolisz. Történelmi és társadalomtudományi tanulmányok II, Székelyudvarhely, Litera, 2002, la https://adoc.tips/areopolisz-trtenelmi-es-tarsadalomtudomanyi-talnulmanyok-ii.html, accesat la 13 mart. 2020; #Kápolnási Zsolt, A kolozsári mozihálózat kiépülése (1896-1918), în Areopolisz. Történelmi és társadalomtudományi tanulmányok II, Székelyudvarhely, Litera, 2002, la https://adoc.tips/areopolisz-trtenelmi-es-tarsadalomtudomanyi-talnulmanyok-ii.html, accesat la 13 mart. 2020;

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Inaugurarea primului cinematograf din Cluj

Prima proiecție cinematografică publică a avut loc la Cluj, în 2 ianuarie 1897. Era vremea cinematografelor ambulante, a căror epopee s-a încheiat în primăvara anului 1908. Primul cinematograf permanent deschis la Cluj, la 6 aprilie 1906, a fost cinematograful Apollo. În Transilvania, era al doilea cinematograf permanent, primul fiind deschis în 1901, la Brașov.

Deschiderea cinematografului Apollo este strâns legată de demersurile lui Udvari András. Acesta a fost un întreprinzător înstărit, proprietarul unui atelier de care, din strada Radák de atunci (azi Dacia). Nu a fost doar proprietar de cinematograf ci și pionier în cinematografie, în anul 1908, realizând un film cu corso-ul clujean și piața centrală.

Nu se cunoaște data nașterii lui Udvari András. Știm doar că a decedat în 1936, la Cluj. A fost căsătorit cu Rozalia Ozstian, de care a divorțat, după care s-a recăsătorit. A avut o fiică, Emma Udvari, asistentă a Crucii Roșii în timpul Primului Război Mondial, care, în 1928, a emigrat în Argentina împreună cu soțul ei, Esteban Boer, și cei trei copii ai săi.

Cinematograful Apollo a lui Udvari se afla pe strada Wesselény (azi Regele Ferdinand), fiind amenajat în sala mare de mese de la parterul Hotelului Mezei. Prețurile biletelor variau între 20 de fileri și o coroană, asigurându-se bilete speciale pentru elevi și anumite instituții. În timpul săptămânii rulau trei filme de câte o oră, iar duminica și de sărbători, cinematograful era deschis și la prânz. Programul era înnoit de două ori pe săptămână. Sala era zilnic plină până la refuz.

Udvari a mai făcut un demers pentru deschiderea unui al doilea cinematograf, numit tot Apollo, apoi pentru construcția unui nou cinematograf, care a fost inaugurat ulterior în Palatul Urania. Primul său cinematograf și primul cinematograf din Cluj, l-a vândut în anul 1908 cumnatului său, Rózsa Sándor, care era și constructor.

De la această dată, informațiile din presă despre cinematograful Apollo au devenit mai rare, cinematograful și-a găsit treptat locul în viața culturală a orașului și nu mai reprezenta ceva senzațional. Ar mai fi de adăugat că, în 1911, a avut o extindere la Apollo, numărul locurilor pentru spectatori ajungând la 50, fiind instalate aici fotolii comode, din piele.

Ultima trimitere din presă la acest cinematograf, datează din anul 1908: „Apollo primul teatru electric din Cluj. Cel ce vine în Cluj să nu se reîntoarcă acasă până nu a cercetat acest minunat teatru, unde se pot vedea toate întâmplările din lumea întreagă în chipuri ce să mișcă ca și cum ar fi vii, sunt în mărime naturală”.

[modifică] Bibliografie

  1. Kápolnási Zsolt, A kolozsári mozihálózat kiépülése (1896-1918), în Areopolisz. Történelmi és társadalomtudományi tanulmányok II, Székelyudvarhely, Litera, 2002, la https://adoc.tips/areopolisz-trtenelmi-es-tarsadalomtudomanyi-talnulmanyok-ii.html, accesat la 13 mart. 2020;
  2. Adnana Mocian, Scisoare din Argentina, de la moștenitoarea Palatului Urania. A fost o clădire magnifică, mă întristează acum cum arată, la https://gazetadecluj.ro/scrisoare-din-argentina-de-la-mostenitoarea-palatului-urania/, accesat la 13 mart. 2020.