De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

80 de ani de administraţie românească la Cluj-Napoca, 2 vol., ed. a II-a revizuită/coord. Dan Brudaşcu .- Cluj-Napoca : Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Primăria municipiului Cluj-Napoca, 1999, vol.I.- 241 p., vol.II – 307 p.

Primul volum, cu un cuvânt introductiv semnat de Dan Brudaşcu, coordonator al volumului, a fost realizat de un colectiv redacţional amplu, cuprinzându-i pe Tudor Drăganu, Dumitru Pop, Marcel Ştirban, Gelu Neamţu, Ioan Silviu Nistor, Alexandru Moraru, Dorin Almăşan, Constantin Cubleşan, Florea Marin, T. Ciubăncan, Vasile Tutula, Marin Oprea, Vasile Lechinţan, Nicolae Trifoiu, Marius Şotropa.

Volumul se deschide cu două studii: Constituirea sistemului instituţional şi administrativ unitar al României întregite (Ioan Silviu Nistor) şi Plan secret de maghiarizare a tuturor românilor din Transilvania (Gelu Neamţu). O parte consistentă a acestuia o constituie cea dedicată prezentării activităţii administraţiei locale, intitulată Primăria clujeană în perioada interbelică (Vasile Lechinţan). Este vorba despre o cronologie care surprinde pricipalele demersuri administrative care au marcat activitatea Primăriei între cele două războaie.

Prefectura judeţului Cluj (Vasile Lechinţan) este prezentată succint, cu o listă a prefecţilor surprinşi şi în câteva fotografii. Urmează câteva consideraţii privind Populaţia municipiului Cluj şi evoluţia ei în perioada interbelică (Vasile T. Ciubăncan). Alte două studii fac referire la viaţa religioasă: Înfăptuiri de seamă ale orotdoxiei clujene între 1918-1940 (Alexandru Moraru) şi Clujul, un oraş al spiritualităţii românilor uniţi şi reşedinţa unei puternice Episcopii greco-catolice (Marcel Ştirban). Un alt capitol este intitulat Armata Română şi Clujul (Vasile Tutula).

În continuare, sunt surprinse aspecte ale vieţii culturale, instituţii de cultură şi ştiinţifice, în scurte prezentări istorice: Evoluţia învăţământului clujean în perioada interbelică (Vasile T. Ciubăncan), Din istoria Universităţii Daciei Superioare şi a Facultăţii ei de Drept (Tudor Drăganu), Biblioteca Centrală Universitară (Vasile Lechinţan), Institutul de Istorie Naţională (Vasile Lechiţan, Marin Oprea), Arhivele Statului (Vasile Lechinţan), Moştenirea Arhivei de Folclor a Academiei Române (Dumitru Pop), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Marin Oprea), Întemeierea Facultăţii de Medicină românească din Cluj (Florea Marin), Conservatorul de Muzică (Marius Şotropa), Şcoala de Arte Frumoase (Vasile Lechinţan), Pinacoteca „Virgil Cioflec”(Marin Oprea), Teatrul Naţional (Constantin Cubleşan), O operă naţională română la Cluj (Constantin Cubleşan), Clujenii şi memoria lui Eminescu în perioada interbelică (Nicolae Trifoiu), Clujul şi Astra (Marin Oprea), Periodice apărute după Marea Unire (Marin Oprea), Apropierea româno-maghiară prin cultură (Marin Oprea).

Alte trei studii cuprinse în volum prezintă Societatea civilă (Vasile Lechinţan), aspecte Din viaţa economică (Marin Oprea) şi ultimul, viaţa sportivă, cu titlul Din istoricul sportului clujean (1918-1940) (Dorin Almăşan).

Nu toate studiile prezintă aparat critic, dar volumul se încheie cu o Bibliografie selectivă.

Conceput pe structura primului volum, dar tratând perioada 1940 - 1999, coordonat tot de Dan Brudaşcu, volumul al doilea îi cuprinde în colectivul redacţional pe: Ioan Silviu Nistor, Gheorghe Lazea, Gelu Neamţu, Alexandru Moraru, Leon Sorin Munteanu, Florea Marin, Vasile T. Ciubăncan, Vasile Tutula, Gheorghe Marc, Marin Oprea, Ion Constantinescu şi Vasile Lechinţan.

Cronologia, Arc peste timp. Primăria clujeană 1940-1999, extinsă pe 132 de pagini, este realizată tot de Vasile Lechinţan. Acelaşi autor semnează şi prezentarea Prefectura judeţului Cluj 1940-1999. T. Ciubăncan continuă prezentarea demografică şi în acest volum cu Populaţia municipiului Cluj sub impactul Dictatului de la Viena şi a ocupaţiei Ungariei (13 septembrie 1940-12 octombrie 1944). Studiu Critic II şi Evoluţia demografică a municipiului Cluj-Napoca în perioada 1949-1995 III. Acelaşi autor îşi prezintă studiul asupra învăţământului: Disoluţia învăţământului primar cu limba de predare română, în municipiul Cluj, sub ocupaţia Ungariei 13 septembrie 1940-12 octombrie 1944, Decăderea gravă a învăţământului secundar cu limba de predare română, în municipiul Cluj, sub ocupaţia Ungariei (1940-1944), Învăţământul în municipiul Cluj-Napoca după 1948.

Sunt prezentate în continuare instituţii de învăţământ superior: Facultatea de Medicină după anul 1940, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (Leon Sorin Muntean), Învăţământul superior tehnic clujean (1940-1999) (Gheorghe Lazea, Ioan Silviu Nistor).

Marin Oprea semnează studiul Oameni de ştiinţă şi cultură clujeni în Academia Română, cuprinzând şi o listă a membrilor Academiei Române - Filiala Cluj-Napoca (1990-1999), precum şi prezentări ale unităţilor de cercetare.

Volumul rămâne pe teritoriul cultural cu următoarele capitole: Ziare şi reviste clujene post revoluţionare (Marin Oprea) şi Statui clujene ca simbol (Gelu Neamţu). Alexandru Moraru continuă istoricul bisericii ortodoxe cu Ortodoxia clujeană între 1940-1999 – realizări importante.

Alte trei prezentări sunt dedicate armatei, poliţiei şi jandarmeriei: Armata română şi Clujul (1940-1999) (Vasile Tutula), Poliţia clujeană în perioada 1919-1999. „Guvernele trec – poliţia rămâne” (Gheorghe Marc), Jandarmeria. Pagini de istorie clujeană.

Ion Constantinescu semnează reconstituirea privind Economia Clujului în perioada 1940-1999. Volumul este încheiat de Dan Brudaşcu cu Vocaţia europeană şi internaţională a municipiului Cluj-Napoca. Nu toate studiile prezintă aparat critic.