De la Memorie şi cunoaştere locală
A Barabás Miklós Céh = Breasla Barabás Miklós/Murádin Jenő. – Bukarest : Kriterion Könyvkiadó, 1978, 124 p. + il.
Volumul prezintă pentru început, debutul mişcării artistice ardelene, cu înfiinţarea coloniei băimărene, primele expoziţii de grup, primele demersuri de asociere. Expoziţii de grup organizate la Cluj, la cumpăna secolului al XIX-lea şi al XX-lea, înfiinţarea Şcolii Superioare de Arte Frumoase, publicistica lui Kós Károly de sprijinire a artei, sunt considerate momente care au premers înfiinţarea Breslei Barabás Miklós.
Documentul de înfiinţare a Breslei Barabás Miklós, datează din vara anului 1929. Cei care au susţinut înfiinţarea acesteia au fost în principal Szolnay Sándor şi Kós Károly. Corespodenţa acestora aduce lumină asupra întregii activităţi de organizare a societăţii.
Din volum aflăm despre prima expoziţie de grup a membrilor asociaţiei, deschisă la 23 aprilie 1930. Sunt împărtăşite informaţii despre expozanţi (Nagy Imre, Szolnay Sándor, Jándi Dávid, Podlipny Gyula, Udvardy Ignác, Varga Albert, Gallasz Nándor, Kós Károly), se fac referiri la ecourile expoziţiei în presa vremii. După această expoziţie, activitatea Breslei Barabás Miklós a intrat într-un con de umbră, datorită crizei economice, dar şi din cauze subiective, legate de atenţia mai mare acordată manifestărilor literare, publicistice, în detrimentul celor artistice. O reafirmare a Breslei Barabás Miklós este legată de de expoziţia din anul 1937, organizată la Budapesta şi apariţia grupului tinerilor. Expoziţia a reunit lucrările a 11 artişti între care Szolnay Sándor, Nagy Imre, Brodi András, Thorma János, Yiffer Sándor, Bánffy Miklós, Kós Károly, Gy. Szabó Béla etc. În catalogul expoziţiei figurau 147 de lucrări de pictură şi grafică. Volumul surprinde şi ecourile în presă ale acestei a doua expoziţii a Breslei Barabás Miklós.
În anul 1939 s-a organizat o nouă expoziţie, care a prezentat lucrările tinerilor artişti ai Breslei Barabás Miklós. A fost vorba de un grup de 15 artişti, cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani: András László, Andrasy Zoltán, Balázs Péter, Bróz Irma, Debitzky István, Erdei Erzsébet, F. Ferenczy Júlia, Incze István, Kós András, Kósa-Huba Ferenc, M. Makkai Piroska, Olajos István, Piskolthy Gábor, Rodé Edit şi Tollas Júlia. O nouă expoziţie a tinerilor a fost organizată la începutul anului 1941. În lumina celor două expoziţii, autorul îi prezintă în continuare pe tinerii Breslei Barabás Miklós.
Cu reorganizarea asociaţiei, moment surprins în cadrul volumului, grupul tinerilor a încetat să funcţioneze separat, ei având posibilitatea de a se manifesta însă, în continuare, în cadrul acesteia. Sunt prezentate obiectivele asociaţiei, aspecte din statut, se fac referiri la adunarea de reorganizare a acesteia. Sunt prezentate în continuare expoziţii patronate de asociaţie, reflectarea activităţii acesteia şi a membrilor săi în presă, proiecte, dintre care cel mai important, a fost legat de grăbirea construcţiei Galeriei de Artă, asociaţia asumându-şi organizarea din punct de vedere tehnic a expoziţiei de inaugurare din anul 1943. La aceasta au participat 31 de artişti, membri ai Breslei Barabás Miklós.
În acelaşi an, asociaţia avea să organizeze o expoziţie proprie, prezentată în volum, cu fragmente din cronicile din presa vremii. Aşa cum se arată în această monografie, activitatea Breslei Barabás Miklós nu a fost reconstituită pe tot parcursul ei pe baza unor documente scrise, care au fost identificate pentru a doua perioadă, de după reorganizarea breslei. Paginile următoare încearcă astfel o reconstituire a activităţii Breslei, cu obiectivele şi deciziile unor întruniri, aspecte de natură financiară şi nu numai, coonducere, membri etc. Sunt prezentate de asemenea expoziţiile artiştilor breslei de la Bistriţa (1942), Târgu-Mureş (1943-1944) etc., dar şi de la Budapesta (1944), precum şi ultima expoziţie de la Cluj (1944).
Volumul conţine la final Lista ilustraţiilor [Képek Jegyzéke], împărţită în prezentarea Fotografiilor color [Színes képek], urmată de cea a Fotografiilor alb-negru [Fekete-fehér képek]. Lista ilustraţiilor color cuprinde: Bordi András : Fiú kalappal [Băiat cu pălărie] (vízfestmény [acuarelă]), 1935; Gy. Szabó Béla : Visszanéző (pasztell [pastel]), 1932; Fülop Antal Ándor : Barackszedő [Culegător de piersici] (olajfestmény [pictură în ulei]), 1942; Andrásy Zoltán :Vásárban [În târg] (olajfestmény [pictură în ulei]), 1943; Karácsony János : Dombra fel [În sus pe deal] (vízfestmény [acuarelă]); Olajos István : Domboldal házakkal [Deal cu case] (pasztell [pastel]), 1939; Ferenczy Júlia : Önarckép [Autoportret] (pasztell [pastel]), 1949; Brósz Irma : Őszi erdő [Pădure toamna] (pasztell [pastel]). Ilustraţiile alb-negru din volum sunt următoarele: Szervátiusz Jenő : Akt [Nud](fa [lemn]), 1937; Kósa – Huba Ferenc : Gondolat [Gând] (fa [lemn]); Nagy Imre : Tompa László portréja [Portretul lui Tompa László] (fametszet [gravură în lemn]), 1929; Podlipny Gyula : Öregember [Bătrân] (pasztell [pastel]), 1930; Jándi Dávid : Portré [Portret] (pasztell [pastel]), 1927; Szolnay Sándor: Ádám (olajfestmény [pictură în ulei]), 1928; Thorma János : Női arckép [Portret de femeie] (olajfestmény [pictură în ulei]); Ziffer Sándor : Nagybányai nosztalgia [Nostalgie băimăreană] (olajfestmény [pictură în ulei]); Pirk János : Portré zöld vegetációban [Portret în vegetaţie verde] (olajfestmény [pictură în ulei]), 1923; Kós Károly : A kolozsvári Műcsarnok terve [Planul galeriei de artă clujene], 1930; Bene József : Ifjúkori önarckép [Portret de tinereţe] (olajfestmény [pictură în ulei]); Piskolthy Gábor : Kecskefejés [Mulsul caprelor] (olajfestmény [pictură în ulei]), în jurul anului 1940; Olajos István : Önarckép [Portret] (olajfestmény [pictură în ulei]), 1944; Tollas Júlia : Zöld fátyolos fej [Cap cu văl verde] (vízfestmény [acuarelă]), 1941; András László : Fűzfák [Sălcii] (vízfestmény [acuarelă]); Incze István : Hidegvölgy [Valea Rece] (olajfestmény [pictură în ulei]), 1944; Balázs Péter : Önarckép [Autoportret] (olajfestmény [pictură în ulei]), 1945; Erdei Erzsébet : Portré [Portret] (vízfestmény [acuarelă]); Kudelász Károly : Barcasági kolléga [Coleg din Ţara Bârsei] (terrakotta), 1934; Debitzky István : Koratavasz [Primăvară timpurie] (vízfestmény [acuarelă]), 1941; Incze János : Önarckép [Autoportret] (olajfestmény [pictură în ulei]), 1945; M. Makkai Piroska : A Mester [Maestrul] (Szabó Dezső portréja – fametszet [Portretul lui Szabó Dezső - gravură în lemn]), 1944; Fuhrmann Károly : Madaras tányér [Farfurie cu păsări] (Fémdomboritás [Gravură în fier]); Mohi Sándor : László Gyula portréja [Portretul lui László Gyula] (olajfestmény [pictură în ulei]), 1977; Teremkép a kolozsvári műcsarnok megnyitó kiállításáról [Imagine cu expoziţia de inaugurare a Galeriei de artă clujene], 1943; Csoportkép egy kiállításon. (Balról-jobbra: Vásárhelyi Z. Emil, Szervátiusz Jenő, Andrásy Zoltán és Szolnay Sándor). [Fotografie de grup la o expoziţie (de la stânga la dreapta Vásárhelyi Z. Emil, Szervátiusz Jenő, Andrásy Zoltán şi Szolnay Sándor)].
