De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 1 august 2014 09:36 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(Documente on-line)
← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (8 septembrie 2015 08:45) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
(Documente tipărite)
 
(7 intermediate revisions not shown.)
Linia 1: Linia 1:
==Documente tipărite== ==Documente tipărite==
*[[80 de ani de administraţie românească la Cluj-Napoca, 2 vol., ed. a II-a revizuită/coord. Dan Brudaşcu .- Cluj-Napoca : Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Primăria municipiului Cluj-Napoca, 1999, vol.I.- 241 p., vol.II – 307 p.]] *[[80 de ani de administraţie românească la Cluj-Napoca, 2 vol., ed. a II-a revizuită/coord. Dan Brudaşcu .- Cluj-Napoca : Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Primăria municipiului Cluj-Napoca, 1999, vol.I.- 241 p., vol.II – 307 p.]]
-<br>+*[[Primarii Clujului : 1919-2012, 2 vol./Lazăr Marian. – Cluj-Napoca: Tipărit la GPO Graphics S.R.L., 2013, 388 p.]]
==Documente on-line== ==Documente on-line==
-# Györke Zoltán, '''Prefecţii Clujului''', analiză prosopografică, studiu apărut în ''Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu”, Series HISTORICA'', anul XLIX, 2010+* Györke Zoltán, '''Prefecţii Clujului''', analiză prosopografică, studiu apărut în ''Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu”, Series HISTORICA'', anul XLIX, 2010"
http://www.academia.edu/5688437/Prefec_ii_Clujului_analiza_prosopografica, accesat la 30 ian. 2014 http://www.academia.edu/5688437/Prefec_ii_Clujului_analiza_prosopografica, accesat la 30 ian. 2014
Studiul urmăreşte originea socială, viaţa, educaţia, profilul intelectual şi cariera politică şi administrativă a prefecţilor Clujului din perioada interbelică: Petru D. Meteş, Alexandru N. Ştefănescu, Septimiu B. Mureşanu, Octavian S. Simu, Octavian S. Utalea, Marcian Căluţiu, Victor Hodor, Partenie Dan, Adam Popa, Emil C. Colbazi, Liviu Dan, Eugen P. Dunca, Corneliu V. Anca, Nicolae Bireescu, Manole Enescu. Studiul urmăreşte originea socială, viaţa, educaţia, profilul intelectual şi cariera politică şi administrativă a prefecţilor Clujului din perioada interbelică: Petru D. Meteş, Alexandru N. Ştefănescu, Septimiu B. Mureşanu, Octavian S. Simu, Octavian S. Utalea, Marcian Căluţiu, Victor Hodor, Partenie Dan, Adam Popa, Emil C. Colbazi, Liviu Dan, Eugen P. Dunca, Corneliu V. Anca, Nicolae Bireescu, Manole Enescu.
-# Györke Zoltán, '''Mecanisme de organizare şi funcţionare a instituţiei prefecturii în Clujul interbelic''', studiu apărut în ''Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative''+* Györke Zoltán, '''Mecanisme de organizare şi funcţionare a instituţiei prefecturii în Clujul interbelic''', studiu apărut în ''Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative''
http://www.academia.edu/5688328/Mecanisme_de_organizare_si_functionare_a_institutiei_prefecturii_in_Clujul_interbelic, accesat la 31 ian. 2014 http://www.academia.edu/5688328/Mecanisme_de_organizare_si_functionare_a_institutiei_prefecturii_in_Clujul_interbelic, accesat la 31 ian. 2014
Studiul prezintă aspecte concrete de organizare şi funcţionare a prefecturii judeţului Cluj, de la cadrul legislativ, regulamente proprii şi rapoarte, structura organizatorică şi personalul prefecturii, organizarea activităţilor, comunicare şi relaţii cu publicul. Studiul prezintă aspecte concrete de organizare şi funcţionare a prefecturii judeţului Cluj, de la cadrul legislativ, regulamente proprii şi rapoarte, structura organizatorică şi personalul prefecturii, organizarea activităţilor, comunicare şi relaţii cu publicul.
-# Ferenczi Szilárd, '''Gyilkosság és ostromállapot. A kolozsvári rendőrség reformja 1901-ben = Crimă şi stare de asediu. Reforma poliţiei clujene din anul 1901'''+* Ferenczi Szilárd, '''Gyilkosság és ostromállapot. A kolozsvári rendőrség reformja 1901-ben = Crimă şi stare de asediu. Reforma poliţiei clujene din anul 1901'''
http://itthon.transindex.ro/?cikk=21086, accesat la 21 iul. 2014 http://itthon.transindex.ro/?cikk=21086, accesat la 21 iul. 2014
Linia 20: Linia 20:
<br> <br>
[[Categorie:Cluj]] [[Categorie:Cluj]]
-[[Categorie:Bibliografii.Webliografii]]+[[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Webliografii]]

Versiunea curentă

[modifică] Documente tipărite

[modifică] Documente on-line

  • Györke Zoltán, Prefecţii Clujului, analiză prosopografică, studiu apărut în Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu”, Series HISTORICA, anul XLIX, 2010"

http://www.academia.edu/5688437/Prefec_ii_Clujului_analiza_prosopografica, accesat la 30 ian. 2014

Studiul urmăreşte originea socială, viaţa, educaţia, profilul intelectual şi cariera politică şi administrativă a prefecţilor Clujului din perioada interbelică: Petru D. Meteş, Alexandru N. Ştefănescu, Septimiu B. Mureşanu, Octavian S. Simu, Octavian S. Utalea, Marcian Căluţiu, Victor Hodor, Partenie Dan, Adam Popa, Emil C. Colbazi, Liviu Dan, Eugen P. Dunca, Corneliu V. Anca, Nicolae Bireescu, Manole Enescu.

  • Györke Zoltán, Mecanisme de organizare şi funcţionare a instituţiei prefecturii în Clujul interbelic, studiu apărut în Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative

http://www.academia.edu/5688328/Mecanisme_de_organizare_si_functionare_a_institutiei_prefecturii_in_Clujul_interbelic, accesat la 31 ian. 2014

Studiul prezintă aspecte concrete de organizare şi funcţionare a prefecturii judeţului Cluj, de la cadrul legislativ, regulamente proprii şi rapoarte, structura organizatorică şi personalul prefecturii, organizarea activităţilor, comunicare şi relaţii cu publicul.

  • Ferenczi Szilárd, Gyilkosság és ostromállapot. A kolozsvári rendőrség reformja 1901-ben = Crimă şi stare de asediu. Reforma poliţiei clujene din anul 1901

http://itthon.transindex.ro/?cikk=21086, accesat la 21 iul. 2014

După o serie de incidente violente care au escaladat, provocate de doi agenţi, autorităţile oraşului au reorganizat în amănunt şi cu multă exigenţă poliţia. Reforma din 1901 a adus o lărgire a atribuţiilor poliţiei, dar şi o înăsprire a prevederilor care vizau comportamentul şi etica poliţistului, mergând până la cele care vizau viaţa privată, pentru a preveni comportamente degradante.