De la Memorie şi cunoaştere locală

Revizia pentru 8 august 2011 08:33; Ica (Talk | contribuţii)
(dif) ←Versiunea anterioară | afişează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: Navigare, căutare

Agora „U” – 85 : 1919-2004 : (1919-1946) File din istoria sportului românesc din Transilvania/Dr. Gheorghe I. Bodea .- Cluj-Napoca : Napoca Star, 2004, 674 p.

Cu o prefaţă, Solia statorniciei, semnată de Al. Căprariu, cartea se anunţă o „lucrare de istorie a apariţiei şi dezvoltării sportului în Transilvania şi, în egală măsură, un pasionant istoric al clubului universitar clujean”. Cuvântul introductiv al autorului, „U” –LXXXV : Opt decenii şi jumătate de existenţă în alb şi negru, schiţează lungul drum al zămislirii unei monografii a clubului universităţii, punctat de alte încercări monografice (demersuri mai mult sau mai puţin finalizate) şi încununate cu acest volum aniversar.

Cartea este structurată în patru părţi, dintre care, prima parte, Precursorii, tratează începuturile vieţii sportive din Transilvania din a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi perioada de început a sec. XX (Capitolul I – „Mai folositoare este mişcarea atuncea, când nu numai trupul, ci şi sufletul se mişcă şi trăieşte asemenea”, Capitolul II – Forme organizatorice. Primele cluburi atletice, primele întreceri oficiale; apare fotbalul., Capitolul III – Impulsuri sportive noi pentru tinerimea română. Primele cluburi, Capitolul IV- Clubul Sportiv Ardelean din Cluj, Capitolul V – „Cotca în poarta rivalului”. Şi totuşi fotbalul!..., Capitolul VI- Prima competiţie românească de anvergură din Transilvania. Rolul Clubului Sportiv Ardelean din Cluj).

Începutul părţii a II-a – Desfăşurarea, este delimitat cronologic de anul 1918. În acest context este tratat începutul sportului universitar clujean (Ipostaze noi ale sportului universitar), constituirea Societăţii sportive a studenţilor universitari din Cluj (Societatea sportivă a studenţilor universitari din Cluj (S.S.S.U.) cu semnul distinctiv „U”).

Istoricul Clubului este axat în principal pe echipa de fotbal şi activitatea sa competiţională. Sunt prezentate competiţiile sportive în care a fost antrenat clubul, cu descrieri de meciuri, cu componenţa echipei, fotbalişti remarcabili, rezultate, întâmplări din prisma amintirilor unor participanţi (Capitolul III – Încercările începutului. Primul campionat local din Cluj, Capitolul IV – Primul campionat districtual, 1921/1922, Capitolul V – „Ca Guga nu s-a mai născut altul”, Capitolul 6 – Noi etape ale consolidării echipei, Capitolul VII – Ieşirea în lume. Turneul „Universităţii” în Franţa, Italia şi Iugoslavia, Capitolul VIII – Acasă, la treburile noastre, Capitolul IX – O nouă formulă de campionat. Aurel Guga, artizanul unei mari victorii internaţionale, Capitolul X – „Universitatea” Cluj în prima semifinală a Campionatului Naţional, Capitolul XI – Un scurt-circuit organizatoric, dar „U” rămâne „U”, Capitolul XII – O cronică şi câteva portrete de „U”-işti). Ultimul capitol al acestei părţi, al XIII-lea, – „Nu atât concursul, întrecerea, ci o educaţie completă”, reconstituie demersurile la nivel academic pentru dezvoltarea educaţiei fizice în universităţi şi nu numai, iniţiativă venită dinspre universitatea din Cluj prin rectorul Iuliu Haţieganu, fondatorul medicinei sportive.

Deşi lucrarea nu şi-a propus investigarea în timp a întregii activităţi sportive a Clubului „U”, sunt tratate succint în acest capitol aspecte privind viaţa sportivă şi a altor secţii ale clubului: atletism, tenis de câmp, lupte, box, scrimă, patinaj, hochei pe ghiaţă, nataţie, polo pe apă.

Partea a III-a a cărţii – Consacrarea, tratează din punct de vedere cronologic, evoluţia vieţii sportive a clubului din deceniul al IV-lea al sec. XX. Şi în cadrul acestei părţi, reconstituirea istorică vizează în cea mai mare parte a ei echipa de fotbal (Capitolul I – Cuplul Sepi II – Bindea, marea neîmplinire „U”-istă, Capitolul II – 1932. An de răscruce. Se întrupează o mare echipă, Capitolul III – Parfumul trecutului, Capitolul IV – Debutul în primul campionat naţional, Capitolul V – Un campionat controversat. 1933-1934, Capitolul VI – 1934/1935. O nouă formulă de campionat, Capitolul VII – Un campionat pentru un baraj, Capitolul VIII – Noi schimbări ale formulei de campionat, Capitolul IX – Cunoştinţă cu Divizia „B”, Capitolul X - Furcile caudine ale Diviziei B). Capitolul al XI-lea – Retrospectivă interbelică, este unul recapitulativ.

Sunt prezentate meciurile memorabile în viziunea protagoniştilor, golgheterii echipei „U” în perioada anilor 1919-1940, meciurile internaţionale ale echipei „U” Cluj, „U”-işti în echipa naţională a României în perioada interbelică, conducători, antrenori, arbitri, suporteri. Nu în ultimul rând sunt prezentate evoluţiile din cadrul celorlate sporturi practicate în cadrul clubului în deceniul IV: atletism, tenis, nataţie, polo pe apă, patinaj artistic, schi, hochei pe ghiaţă.

Ultima parte a cărţii, a IV-a – Bejenia, tratează perioada refugiului, pe parcursul a 8 capitole: „Nu vrem să ne plecăm în faţa Dictatului de la Viena!”, „Soldaţi mobilizaţi în Ardeal”, Campionatul Diviziei A. Ediţia 1940/1941, Reorganizarea educaţiei fizice la Universitatea din Cluj-Sibiu, Cupa şi Campionatul de război, Din jale şi npdejde s-a născut un imn: „Haide, „U”!”, Ultimele meciuri ale bejeniei, Din nou acasă.

Epilogul cuprinde şi el mai multe subcapitole ca Întâmplări vesele şi nu prea... şi nu în ultimul rând confesiunile de credinţă ale unor jucători, antrenori, conducători sau suporteri, pornind de la un chestionar documentar în vederea editării unei monografii a clubului, lansat în anii 1977-1978, reunite sub titlul „Nu poţi iubi de două ori”. Mai este integrată aici o Listă a sportivilor „U”-işti care au activat la secţiile clubului în perioada 1919-1945, precum una cu Fotbalişti legitimaţi la Clubul „U” în perioada 1920-1945.

Cartea mai cuprinde la final fotografii cu personalităţi care au marcat viaţa clubului, echipa şi jucători din diferite perioade, articole de ziar, însoţite de texte explicative. După cuprins, mai este inclusă în volum o listă a celor care au contribuit la apariţia monografiei.