De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 17 decembrie 2010 11:56 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: '''Alma Mater Napocensis – Idealul Universităţii moderne : prelegeri inaugurale la Universitatea din Cluj în perioada interbelică (1919-1940)''' / ediţie, studiu introductiv ş...)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 14 ianuarie 2011 11:04 (modifică) (anulează)
Geta (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-'''Alma Mater Napocensis – Idealul Universităţii moderne : prelegeri inaugurale la Universitatea din Cluj în perioada interbelică (1919-1940)''' / ediţie, studiu introductiv şi note: Vasile Puşcaş. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1994. – 287 p. +'''Alma Mater Napocensis – Idealul Universităţii moderne : prelegeri inaugurale la Universitatea din Cluj în perioada interbelică (1919-1940)''' / ediţie, studiu introductiv şi note: Vasile Puşcaş. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1994. – 287 p.,
ISBN 973-9132-74-X ISBN 973-9132-74-X

Versiunea de la data 14 ianuarie 2011 11:04

Alma Mater Napocensis – Idealul Universităţii moderne : prelegeri inaugurale la Universitatea din Cluj în perioada interbelică (1919-1940) / ediţie, studiu introductiv şi note: Vasile Puşcaş. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1994. – 287 p., ISBN 973-9132-74-X

Cartea debutează cu un capitol, intitulat Universitatea din Cluj şi idealul universităţii moderne (1919-1940), semnat de Vasile Puşcaş.

Acest capitol este urmat de o Notă asupra ediţiei, aparţinând tot lui Vasile Puşcaş, în care e justificată alegerea prelegerilor inaugurale ca obiect al acestei lucrări.

Din 1919, de la discursul inaugural al prof. Vasile Pârvan, Datoria vieţii noastre, de la deschiderea anului universitar la Universitatea românească din Cluj, disertaţiile inaugurale au devenit un prilej de sărbătoare, fiind extrem de apreciate de studenţi, profesori şi de publicul clujean.

În selectarea textelor s-a urmărit reprezentarea celor patru facultăţi ale Universităţii – Litere şi Filosofie, Ştiinţe, Medicină şi Drept şi acoperirea întregii perioade interbelice, inclusiv etapa Cluj-Sibiu-Timişoara.

Prelegerile universitare propuse de acest volum au fost extrase din „Anuarul Universităţii din Cluj”, din diferite reviste de cultură, ziare sau cărţi tipărite şi litografiate. Cea mai mare parte a prelegerilor prezintă conţinutul lor integral, iar notele bibliografice (la cele care le au) sunt prezentate imediat după discurs.

Sunt cuprinse, astfel, în carte prelegerile inaugurale ale lui:

  1. Vasile Pârvan – Datoria vieţii noastre (Lecţie de deschidere a cursurilor de Istoria antică şi de Istoria artelor, ţinute în semestrul de iarnă 1919/1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919;
  2. Alexandru Lapedatu – Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naţionale (Lecţie de deschidere a cursului de Istorie veche a românilor, ţinută la Universitatea din Cluj, în ziua de 6 noiembrie 1919;
  3. George Vâlsan – Conştiinţă naţională şi geografie (Lecţie inaugurală a cursului de Geografie la Universitatea din Cluj, 19 noiembrie 1919);
  4. Dr. Jules Guiart – Medicina în vechiul Egipt (Lecţie de deschidere a cursului inaugurat la Universitatea din Cluj, în ziua de 15 martie 1921);
  5. Onisifor Ghibu – Universitatea Daciei Superioare şi pedagogia românească (Lecţia de inaugurare a catedrei ordinare de Pedagogie şi a cursului Prolegomena la o Pedagogie românească, ţinută la 19 octombrie 1921;
  6. Teodor A. Naum – Geniul latin (Lecţia de deschidere a cursului de Literatură latină la Universitatea din Cluj, 1926);
  7. Sextil Puşcariu – Lingvistica modernă şi evoluţia ei (Lecţie de deschidere cu ocazia serbărilor jubiliare ale Universităţii din Cluj, 21 octombrie 1930);
  8. George Sofronie – Fenomenul războiului în lumina angajamentelor internaţionale (Idei sistematizate din Conferinţa rostită la deschiderea solemnă a anului universitar 1935/36 la Universitatea din Cluj, 3 noiembrie 1935);
  9. Lucian Blaga – Despre plenitudinea istorică (Lecţie de deschidere la cursul de Filosofia Culturii, inaugurat la Universitatea din Cluj, în ziua de 17 noiembrie 1938);
  10. D. Popovici – Tendinţa de integrare în ritmul cultural occidental (Lecţie de deschidere ţinută la Facultatea de Litere din Cluj, în ziua de # Dr. Iuliu Haţieganu – Universitate şi naţiune (Discurs de inaugurare a anului şcolar 1941/42, rostit în şedinţa solemnă din 3 noiembrie 1941, în sala Teatrului Municipal din Sibiu);
  11. D. D. Roşca – Despre unele puteri ale ştiinţei (Cuvânt de iniţiere şi îndemn la studii serioase adresat studenţilor Universităţii din Cluj, în ziua de 2 noiembrie 1942);
  12. Petre Sergescu – Despre valoarea etică a ştiinţei (Lecţie de deschidere a cursurilor Facultăţii de Ştiinţe din Cluj, la Timişoara, la 8 noiembrie 1942).

Notele de la sfârşitul cărţii, care însoţesc fiecare prelegere, cuprind şi o scurtă prezentare a vieţii şi activităţii didactico-ştiinţifice a profesorilor care semnează respectiva lecţie inaugurală, dar şi indică unde a fost publicată, unele ecouri.

Cartea se încheie cu un Abstract în limba engleză – The Ideal of a Modern University in Cluj (1919-1940) şi cu un Resumé în limba franceză – L`idéal d`une université à Cluj (1919-1940).