De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 12 iulie 2009 13:29 (modifică) Sorina (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 12 iulie 2009 13:34 (modifică) (anulează) Sorina (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 14: | Linia 14: | ||
| '''Remember 18 ianuarie ’90 – 24 februarie ‘92”''' semnat de Mircea Gaboreanu, oferă o imagine retrospectivă a facultăţii în perioada 1990-1992. La începutul anului ’90 se schimbă Consiliul Facultăţii şi sunt sancţionate şapte cadre didactice. Este o perioadă de reorganizare a învăţământului din USAMV şi FMV. Organigrama are în componenţă cinci catedre: morfologie normală şi patologică, igienă şi CSV, reproducţie-chirurgie, medicală-semiologie şi infecţioase parazitologie. Facultatea şi Colegiul Veterinar nou înfiinţat dobândesc autonomie relativă. | '''Remember 18 ianuarie ’90 – 24 februarie ‘92”''' semnat de Mircea Gaboreanu, oferă o imagine retrospectivă a facultăţii în perioada 1990-1992. La începutul anului ’90 se schimbă Consiliul Facultăţii şi sunt sancţionate şapte cadre didactice. Este o perioadă de reorganizare a învăţământului din USAMV şi FMV. Organigrama are în componenţă cinci catedre: morfologie normală şi patologică, igienă şi CSV, reproducţie-chirurgie, medicală-semiologie şi infecţioase parazitologie. Facultatea şi Colegiul Veterinar nou înfiinţat dobândesc autonomie relativă. | ||
| - | Următorul capitol, '''Facultatea de | + | Următorul capitol, '''Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca în perioada 1992-1996''', de Ovidiu Rotaru, prezintă pe scurt organizarea facultăţii pe parcursul celor patru ani. În anii ‘92-’93 se schimbă conducerea facultăţii, structura consiliului profesoral, a biroului facultăţii şi se reorganizează catedrele şi disciplinele. Se adoptă o nouă metodă de absolvire a studiilor făcându-se trecerea de la examenul de diplomă la cel de licenţă. |
| Alecsandru Ioan Baba face o descriere a '''Facultăţii de Medicină Veterinară Cluj-Napoca în perioada 1996-2000'''. La 15 ianuarie 1996 se schimbă conducerea Facultăţii, membrii consiliului profesoral şi reprezentanţii studenţilor. Sunt menţionaţi toţi membrii consiliului profesoral împreună cu conducerea facultăţii. Direcţiile stabilite de conducere vizează: învăţământul, cercetarea ştiinţifică, reforma administrativă, realizarea documentaţiei în vederea obţinerii de fonduri ministeriale pentru dotări, reparaţii şi investiţii. În anul 1999 se încearcă afilierea la Universitatea de Medicină şi Farmacie, însă se dovedeşte a fi o tentativă nereuşită, reprezentanţii celorlalte facultăţi a USAMV nefiind de acord. Capitolul se încheie cu spicuiri din cuvântul adresat tinerei generaţii de medici veterinari din promoţiile anilor 1996-1999. | Alecsandru Ioan Baba face o descriere a '''Facultăţii de Medicină Veterinară Cluj-Napoca în perioada 1996-2000'''. La 15 ianuarie 1996 se schimbă conducerea Facultăţii, membrii consiliului profesoral şi reprezentanţii studenţilor. Sunt menţionaţi toţi membrii consiliului profesoral împreună cu conducerea facultăţii. Direcţiile stabilite de conducere vizează: învăţământul, cercetarea ştiinţifică, reforma administrativă, realizarea documentaţiei în vederea obţinerii de fonduri ministeriale pentru dotări, reparaţii şi investiţii. În anul 1999 se încearcă afilierea la Universitatea de Medicină şi Farmacie, însă se dovedeşte a fi o tentativă nereuşită, reprezentanţii celorlalte facultăţi a USAMV nefiind de acord. Capitolul se încheie cu spicuiri din cuvântul adresat tinerei generaţii de medici veterinari din promoţiile anilor 1996-1999. | ||
Versiunea de la data 12 iulie 2009 13:34
Alma Mater Veterinaria Napocensis – MCMLXII-MMII; Şcoala Medical Veterinară clujeană 40 de ani (1962-2002) . - Cluj-Napoca : Risoprint, 2002, 296 p.
Cartea Alma Mater Veterinaria Napocensis MCMLXII-MMII – Şcoala Veterinară Clujeană la 40 de ani (1962-2002) a fost editată sub auspiciile pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Volumul se deschide cu fotografiile rectorilor Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca şi decanii Facultăţii de Medicină şi Farmacie din perioada 1962-2002.
În capitolul Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca, România, la 40 de ani de existenţă, Vasile Cozma face o descriere a istoricului acestei facultăţi. În anul 1785 se înfiinţează la Cluj Institutul Medical Chirurgical, doi ani mai târziu funcţionând în cadrul acestui institut o catedră de Terapie Veterinară. Abia după aproape două secole, în anul 1962, îşi deschide porţile Facultatea de Medicină Veterinară care se bucură de suportul şi colaborarea unor mari personalităţi ale învăţământului medical veterinar românesc. La sfârşitul capitolului sunt expuse două fotografii reprezentând clădirea Facultăţii de Medicină Veterinară clujeană.
Sabin Ghergariu oferă în capitolul următor Mărturii despre învăţământul veterinar din Cluj în secolele XVIII şi XIX. Este urmărită naşterea, dezvoltarea şi evoluţia învăţământului veterinar organizat la Cluj. Este prezentat un scurt istoric al Institutului Medical Chirurgical din Cluj. La ordinul imperial al împărătesei Maria Tereza, din 26 ianuarie 1775 se deschide Institutul Superior cu rang universitar cu un singur profesor Josephus Laffer şi o singură catedră unde se predă anatomia, chirurgia şi obstetrica, din 1787 apărând a doua catedră de Terapie Veterinară, al cărui titular era Petrus Fuhrmann. Autorul oferă câteva detalii cu privire la conţinutul, profesorii şi absolvenţii învăţământului veterinar din cadrul Institutului Medico-Chirurgical din Cluj.
În cadrul capitolului Amintiri despre învăţământul medical veterinar clujean la aniversarea a 40 de ani, Alecsandru Ioan Baba împreună cu E. Gh. Mureşean şi Mircea Gaboreanu deapănă amintiri legate de începuturile învăţământului medical veterinar clujean în cursul unei întâlniri amicale în luna martie a anului 2002.
Remember 18 ianuarie ’90 – 24 februarie ‘92” semnat de Mircea Gaboreanu, oferă o imagine retrospectivă a facultăţii în perioada 1990-1992. La începutul anului ’90 se schimbă Consiliul Facultăţii şi sunt sancţionate şapte cadre didactice. Este o perioadă de reorganizare a învăţământului din USAMV şi FMV. Organigrama are în componenţă cinci catedre: morfologie normală şi patologică, igienă şi CSV, reproducţie-chirurgie, medicală-semiologie şi infecţioase parazitologie. Facultatea şi Colegiul Veterinar nou înfiinţat dobândesc autonomie relativă.
Următorul capitol, Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca în perioada 1992-1996, de Ovidiu Rotaru, prezintă pe scurt organizarea facultăţii pe parcursul celor patru ani. În anii ‘92-’93 se schimbă conducerea facultăţii, structura consiliului profesoral, a biroului facultăţii şi se reorganizează catedrele şi disciplinele. Se adoptă o nouă metodă de absolvire a studiilor făcându-se trecerea de la examenul de diplomă la cel de licenţă.
Alecsandru Ioan Baba face o descriere a Facultăţii de Medicină Veterinară Cluj-Napoca în perioada 1996-2000. La 15 ianuarie 1996 se schimbă conducerea Facultăţii, membrii consiliului profesoral şi reprezentanţii studenţilor. Sunt menţionaţi toţi membrii consiliului profesoral împreună cu conducerea facultăţii. Direcţiile stabilite de conducere vizează: învăţământul, cercetarea ştiinţifică, reforma administrativă, realizarea documentaţiei în vederea obţinerii de fonduri ministeriale pentru dotări, reparaţii şi investiţii. În anul 1999 se încearcă afilierea la Universitatea de Medicină şi Farmacie, însă se dovedeşte a fi o tentativă nereuşită, reprezentanţii celorlalte facultăţi a USAMV nefiind de acord. Capitolul se încheie cu spicuiri din cuvântul adresat tinerei generaţii de medici veterinari din promoţiile anilor 1996-1999.
Un capitol mai amplu este dedicat Facultătii de Medicină Veterinară Cluj-Napoca în perioada 2000-2002 de către Vasile Cozma, Ovidiu Rotaru şi Mariana Spînu. În februarie 2000 au loc din nou alegeri pentru conducerea universităţii, a facultăţii şi catedrelor şi se stabilesc obiectivele pe patru ani de către conducere. Printre acestea se numără: realizarea unei autonomii academice şi financiar-administrative a facultăţii şi a unui învăţământ medical-veterinar competitiv cu cel european. Este amintită componenţa biroului de conducere al facultăţii, urmată de membrii consiliului profesoral şi, de asemenea, sunt prezentate date statistice cu privire la planul de învăţământ pentru fiecare specializare şi formă de învăţământ pe ani şi semestre, la activitatea de cercetare desfăşurată şi sunt redate fragmente din cuvântul decanului la festivitatea de încheiere a studiilor, adresat promoţiilor din anii 2001, respectiv 2002.
În Intemperii universitare – tradiţii culturale, Claudius Lisovschi aduce un omagiu celor care au cultivat frumoasele tradiţii profesionale şi extraprofesionale printre care se pot aminti: cercurile de poezie şi eseu, artele dramatice, ziaristica, dansul, sculptura, pictura, fotografia, filmul etc.
Vasile Cozma în Epilogul meditativ face o apreciere pozitivă la adresa Facultăţii de Medicină Veterinară considerând-o o “şcoală medicală veterinară” datorită calităţii personalului didactic care a făcut ca învăţământul medical veterinar clujean să devină în timp de prestigiu şi să-şi câştige un renume cunoscut la nivel naţional şi internaţional. În continuare sunt prezentate succint cele cinci catedre ale Facultăţii cu disciplinele şi corpul didactic aferent, însoţite de fotografii ale personalităţilor reprezentative din domeniul medical veterinar. După prezentarea fiecărei catedre în parte, sunt expuse ilustraţii referitoare la activitatea medicală de cercetare şi dotarea laboratoarelor.
La sfârşitul volumului sunt ataşate bibliografia şi două anexe reprezentând lista, în ordinea alfabetică, a cadrelor didactice care au activat în cadrul facultăţii în perioada 1962-2002 şi a studenţilor din promoţiile 1965-2002. L. G.
