De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 8 august 2011 07:04 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) m (Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj : Istorie şi actualitate 1875–2005 a fost mutată la [[Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj : Istorie şi actualitate 1875–2005 : monografie/ Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. – C) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 13 octombrie 2011 09:54 (modifică) (anulează) Geta (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | + | "Istorie şi actualitate 1875–2005 : [monografie]: [Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj]''/ Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. – Cluj-Napoca : Tipolitera, 2005. – 176 p. : foto. alb negru şi color | |
| ISBN 973-86522-5-1 | ISBN 973-86522-5-1 | ||
Versiunea de la data 13 octombrie 2011 09:54
"Istorie şi actualitate 1875–2005 : [monografie]: [Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj]/ Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. – Cluj-Napoca : Tipolitera, 2005. – 176 p. : foto. alb negru şi color ISBN 973-86522-5-1
Volumul este un istoric al asociaţiilor patronale şi al mişcării patronale din Transilvania. Acesta debutează cu un Argument semnat de ec. Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj.
Monografia este structurată pe şapte capitole.
Capitolul I analizează prima formă de organizare profesională a meseriaşilor transilvăneni – bresla: istoric, statutul breslei – model de organizare economică, socială, juridică şi culturală a meseriaşilor, dar şi rolul breslelor în dezvoltarea oraşului.
Reorganizarea profesională a meseriaşilor transilvăneni după abolirea breslelor face obiectul Capitolului II. Sunt prezentate aici Reuniunile de învăţăcei, sodali şi meseriaşi din Transilvania cu activitatea profesional-organizatorică şi administrativă, dar şi cultural-educativă a acestora.
Capitolul III este dedicat Reuniunii Sodalilor Români din Cluj, precursoarea Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj: crearea acesteia, primele statute ale reuniunii, patrimoniul acesteia, activitatea sa: activitatea administrativ-organizatorică – rolul ei în războiul de independenţă, legătura acesteia cu Societatea „Transilvania” şi cu Asociaţia „Astra” şi activitatea profesional-culturală, Adunarea Generală Jubiliară a Reuniunii din 1912 şi reprezentanţii meseriaşilor români la Marea Unire din 1918. Tot în acest capitol sunt amintiţi preşedinţii Reuniunii Sodalilor Români din Cluj, de la înfiinţare până în 1918 – unora întocmindu-li-se şi o fişă biografică: Gavrilă Pop, prof.dr. Grigore Silaşi, Basil Podoabă, Vasile Ranta-Buticescu, Eugen Pop-Păcurariu, Valentin Drăganu şi Iunion [Simion] Nemeş.
Mişcarea patronală clujeană după Marea Unire este abordată în Capitolul IV. Este prezentată, astfel, Reuniunea Comercianţilor, Industriaşilor şi Meseriaşilor Români din Cluj, succesoarea Reuniunii Sodalilor Români din Cluj cu: situaţia numerică a membrilor, primii membri de onoare ai reuniunii şi scrisorile de mulţumire ale acestora, periodicul „Progresul economic”, activitatea culturală şi profesională a Reuniunii, Congresul de la Cluj din 1925, Rolul şi importanţa Reuniunii din Cluj în federalizarea asociaţiilor profesionale din România, Activitatea Centralei Reuniunilor şi a Reuniunilor membre, Adunarea Reuniunii din 1937, relaţia Centralei Reuniunilor din Ardeal şi Banat cu Frontul Renaşterii Naţionale, precum şi cu breslele carliste.
Tot în acest capitol există fişele biografice ale unor preşedinţi ai Reuniunii Comercianţilor, Industriaşilor şi Meseriaşilor Români din Cluj: Victor Iliescu, Andrei Farcaş şi Iustin Ilieşiu.
Capitolul V, Naţionalizarea sectorului economic privat. Desfiinţarea asociaţiilor patronale şi profesionale de regimul comunist, explică procesul de naţionalizare şi desfiinţarea asociaţiilor profesionale, patronale şi de afaceri. Un subcapitol este dedicat Meşteşugarilor şi mandatarilor, singurii supravieţuitori ai iniţiativei private în economia socialistă a României postbelice.
Capitolul VI prezintă Asociaţia Patronilor şi Meseiaşilor Cluj, continuatoarea legitimă a mişcării patronale clujene, de la infiinţarea, în 1990, a Asociaţiei Profesionale Libere a Micilor Meseriaşi din judeţul Cluj (actul constitutiv, lista membrilor fondatori, o pagină din statut, diferite acte). În acelaşi capitol este prezentată activitatea Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj (sub această denumire din 1991) la nivel local, la nivel central şi pe plan extern, publicaţiile APM Cluj şi Comitetul de Conducere din anul 2005.
Capitolul VII este dedicat Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional.
Monografia se încheie cu o Bibliografie.
