De la Memorie şi cunoaştere locală
Augustin Bena : Monografie/Bianca Temeş. – Cluj-Napoca : Risoprint, 2004, 312 p. ISBN 973-656-794-x
Primul capitol, intitulat Coordonate spaţio-temporale. Repere biografice, conturează contextul cultural al perioadei de afirmare a lui Augustin Bena, trecând apoi la delimitarea unor etape definitorii pentru viaţa şi activitatea artistului: perioada copilăriei şi a studiilor, prima etapă în evoluţia personalităţii artistice a lui Augustin Bena, formarea ca muzician şi creionarea începutului carierei componistice şi dirijorale; a doua etapă a consolidării profesionale, cuprinsă între 1906 şi 1919, perioadă în care a trăit la Sibiu şi Năsăud; a treia perioadă o constituie anii 1919-1941, petrecuţi la Cluj şi ultima etapă, de după pensionarea sa în 1941. Capitolul al doilea, Formarea ca muzician, teolog şi literat, parcurge perioada studiilor lui Augustin Bena: Şcoala primară din Pianul-de-Jos (1887-1891), Gimnaziul Şcolii germane din Sebeş (1891-1895), Liceul de băieţi din Blaj (1895-1897). Influenţa lui Iacob Mureşianu, Gimnaziul Fundaţional Superior din Năsăud (1899-1900), Seminarul teologic “Andreian” din Sibiu (1900-1903). Continuarea studiilor muzicale private cu Hermann Kirchner, Hochschule fur Musik – Koniglichen Akademie der Kunste Berlin (1903-1905). Discipol al lui Max Bruch, Franz Schultz, Carl Krebs, Karl Heymann, Conservatorul din Bucureşti (905-1906) Un an sub îndrumarea lui Alfonso Castaldi, Atestarea la Budapesta (1910), Hirotonirea ca preot la Năsăud (1911), Doctoratul în lingvistică la Universitatea din Cluj (1924).
Următorul capitol, Augustin Bena – dirijor şi animator al vieţii muzicale ardelene din prima jumătate a secolului al XX-lea, punctează momente din activitatea lui Augustin Bena, la Sibiu (1906-1909), Năsăud (1909-1916; 1918-1919) şi Cluj (1919-1962).
Al patrulea capitol, Folclorul – sursă a creaţiei compozitorului Augustin Bena, prezintă preocupările privind recuperarea folclorului muzical românesc, materialul servind scopului practic componistic, dar fiind păstrat sub formă de transcrieri. Piesele cele mai reprezentative le-a depus în anul 1954 la Arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu” din Bucureşti, sub denumirea de “Fondul Augustin Bena”. Capitolul prezintă colecţia de 163 de cântece populare, grupate în şase categorii: Doine, Balade populare, Cântece populare, Colinde, bocete, imnuri, de-ale irozilor, Jocuri cu text, Jocuri fără cuvinte.
Capitolul Creaţia muzicală, analizează opera componistică a lui Augustin Bena, în funcţie de gen: creaţia corală, lucrările camerale, creaţia simfonică şi vocal-simfonică, creaţia de operă. Capitolul al şaselea, urmăreşte Activitatea didactică şi muzicologică a lui Augustin Bena, ca Profesor la Şcoala civilă de fete a Asociaţiei ASTRA şi la Şcoala Normală a Seminarului “Andreian” din Sibiu (1906-1909), Dascăl la catedra de muzică a Gimnaziului Fundaţional Superior din Năsăud (1909-1916; 1918-1919), În corpul profesoral al Conservatorului de Muzică şi Artă dramatică din Cluj (1919-1941), în calitate de Director al Conservatorului de Muzică şi Artă dramatică din Cluj (1926-1931), Rector al Academiei de Muzică din Cluj (1931-1941). Un alt subcapitol este dedicat Redactării cursurilor de specialitate. Concluziile sunt urmate de Lista creaţiei lui Augustin Bena, Anexe şi Bibliografie. În Anexe se regăsesc fotografii, copii ale unor documente personale, programe de concerte şi invitaţii, corespondenţă.
