De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 15 aprilie 2019 06:12 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 15 aprilie 2019 06:12 (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
-[[Imagine:BCU.jpg|thumb|100px|left|]] Volumul dedicat înființării și începutului celei mai mari biblioteci din Transilvania, deschisă la Cluj în 1906 pentru sprijinirea eforturilor Universității din Cluj de educare și formare profesională în diferite domenii de activitate, prezintă aspectele organizatorice care au stat la baza actului de la începutul secolului al XX-lea. Ca instituție de cultură, BCU Cluj a servit mai întâi studenții Universității ''Franz Joseph'', cu predare în limba maghiară, apoi pe cei ai universității românești, din 1919, cu diferitele ei denumiri, iar din 1959, pe cei ai celor două universități – română (Victor Babeș) și maghiară (Janos Bolyai)- unificate sub numele de Universitatea ''Babeș-Bolyai''.+[[Imagine:nume foto.jpg|thumb|100px|left|]] Volumul dedicat înființării și începutului celei mai mari biblioteci din Transilvania, deschisă la Cluj în 1906 pentru sprijinirea eforturilor Universității din Cluj de educare și formare profesională în diferite domenii de activitate, prezintă aspectele organizatorice care au stat la baza actului de la începutul secolului al XX-lea. Ca instituție de cultură, BCU Cluj a servit mai întâi studenții Universității ''Franz Joseph'', cu predare în limba maghiară, apoi pe cei ai universității românești, din 1919, cu diferitele ei denumiri, iar din 1959, pe cei ai celor două universități – română (Victor Babeș) și maghiară (Janos Bolyai)- unificate sub numele de Universitatea ''Babeș-Bolyai''.
Structura cărții oferă cititorului datele esențiale ale acestui edificiu arhitectural și cultural-educativ remarcabil ridicat la marginea vechilor ziduri de vest ale cetății Clujului. Sub aspect compozițional, lucrarea de față reprezintă un veritabil „dosar tehnic de lucrări”, cu prezentarea detaliată a tuturor planurilor arhitecturale propuse în epocă pentru realizarea acestui proiect de anvergură, a proiectului de execuție și a execuției construcției, care a durat trei ani, între 1906-1909. Tot în detaliu sunt ilustrate spațiile funcționale ale noii biblioteci academice: spațiile de lectură, de depozitare, spațiile conexe, spațiile administrative, cele auxiliare și cele de primire și circulație. Structura cărții oferă cititorului datele esențiale ale acestui edificiu arhitectural și cultural-educativ remarcabil ridicat la marginea vechilor ziduri de vest ale cetății Clujului. Sub aspect compozițional, lucrarea de față reprezintă un veritabil „dosar tehnic de lucrări”, cu prezentarea detaliată a tuturor planurilor arhitecturale propuse în epocă pentru realizarea acestui proiect de anvergură, a proiectului de execuție și a execuției construcției, care a durat trei ani, între 1906-1909. Tot în detaliu sunt ilustrate spațiile funcționale ale noii biblioteci academice: spațiile de lectură, de depozitare, spațiile conexe, spațiile administrative, cele auxiliare și cele de primire și circulație.
Un capitol aparte este destinat elementelor de limbaj arhitectural, cu focusare pe fațadele de baroc și secession și pe elementele decorative din interior. Nu au fost uitate nici măcar utilajele folosite de bibliotecari pentru manipularea și transportul cărților în interiorul bibliotecii atât pe plan orizontal, cât și vertical. Textul este însoțit, ilustrativ, cu imagini ale clădirii, ale fațadelor ornamentate și ale interioarelor, dar și cu schițele și planșele tehnice arhitecturale. Nici cei doi arhitecți care au realizat Biblioteca Centrală Universitară din Cluj – Korb Floris Nandor și Giergl Kalman- n-au fost uitați de autor, fiindu-le dedicat un scurt medalion biografic la finalul lucrării, după care urmează o listă de ilustrații și o bibliografie selectivă. Un capitol aparte este destinat elementelor de limbaj arhitectural, cu focusare pe fațadele de baroc și secession și pe elementele decorative din interior. Nu au fost uitate nici măcar utilajele folosite de bibliotecari pentru manipularea și transportul cărților în interiorul bibliotecii atât pe plan orizontal, cât și vertical. Textul este însoțit, ilustrativ, cu imagini ale clădirii, ale fațadelor ornamentate și ale interioarelor, dar și cu schițele și planșele tehnice arhitecturale. Nici cei doi arhitecți care au realizat Biblioteca Centrală Universitară din Cluj – Korb Floris Nandor și Giergl Kalman- n-au fost uitați de autor, fiindu-le dedicat un scurt medalion biografic la finalul lucrării, după care urmează o listă de ilustrații și o bibliografie selectivă.

Versiunea de la data 15 aprilie 2019 06:12

Volumul dedicat înființării și începutului celei mai mari biblioteci din Transilvania, deschisă la Cluj în 1906 pentru sprijinirea eforturilor Universității din Cluj de educare și formare profesională în diferite domenii de activitate, prezintă aspectele organizatorice care au stat la baza actului de la începutul secolului al XX-lea. Ca instituție de cultură, BCU Cluj a servit mai întâi studenții Universității Franz Joseph, cu predare în limba maghiară, apoi pe cei ai universității românești, din 1919, cu diferitele ei denumiri, iar din 1959, pe cei ai celor două universități – română (Victor Babeș) și maghiară (Janos Bolyai)- unificate sub numele de Universitatea Babeș-Bolyai.

Structura cărții oferă cititorului datele esențiale ale acestui edificiu arhitectural și cultural-educativ remarcabil ridicat la marginea vechilor ziduri de vest ale cetății Clujului. Sub aspect compozițional, lucrarea de față reprezintă un veritabil „dosar tehnic de lucrări”, cu prezentarea detaliată a tuturor planurilor arhitecturale propuse în epocă pentru realizarea acestui proiect de anvergură, a proiectului de execuție și a execuției construcției, care a durat trei ani, între 1906-1909. Tot în detaliu sunt ilustrate spațiile funcționale ale noii biblioteci academice: spațiile de lectură, de depozitare, spațiile conexe, spațiile administrative, cele auxiliare și cele de primire și circulație.

Un capitol aparte este destinat elementelor de limbaj arhitectural, cu focusare pe fațadele de baroc și secession și pe elementele decorative din interior. Nu au fost uitate nici măcar utilajele folosite de bibliotecari pentru manipularea și transportul cărților în interiorul bibliotecii atât pe plan orizontal, cât și vertical. Textul este însoțit, ilustrativ, cu imagini ale clădirii, ale fațadelor ornamentate și ale interioarelor, dar și cu schițele și planșele tehnice arhitecturale. Nici cei doi arhitecți care au realizat Biblioteca Centrală Universitară din Cluj – Korb Floris Nandor și Giergl Kalman- n-au fost uitați de autor, fiindu-le dedicat un scurt medalion biografic la finalul lucrării, după care urmează o listă de ilustrații și o bibliografie selectivă.