De la Memorie şi cunoaştere locală
Biblioteca Centrală Universitară Cluj : 1906-1909/Gheorghe Vais. – Cluj-Napoca: Alma Mater, 2006, 144 p. ISBN (10) 973-7898-40-0; ISBN (13) 978-973-7898-40-1
În Prefaţa volumului, Virgil I. Pop conturează câteva idei despre istoriografia de artei româneşti, istoriografie care s-a aplecat asupra Clujului vechi, din care nu lipsesc accentele critice. Contextul conturat subliniază relevanţa cărţii prefaţate, care umple un gol important în istoriografia artei oraşului.
Un prim scurt capitol, Instituţia, tratează începuturile Bibliotecii Universitare şi evoluţia acesteia, care reclama tot mai mult un spaţiu propriu, nou. Tot pe scurt, capitolul al doilea, Amplasamentul, se referă la terenul destinat ridicării noii construcţii: importanţa locului din perspectiva structurii urbane, al amplasamentului în apropierea Palatului Comitatului Cluj în 1896-1897 şi al Clinicilor Universitare în 1900, al structurii geologice.
O parte consistentă a volumului este dedicată Concursului de proiecte. Sunt prezentate Proiectul Kesselbauer Ágoston, Proiectul Kismarty-Lechner Jenö – Warga László, Proiectul Korb Flóris – Giergl Kálmán, Proiectul Komor Marcell – Jakab Dezsö, Proiectul Láng Adolf, Proiectul Orth Ambrus – Somló Emil, Proiectul Sebestyén Artúr, Proiectul Villányi János – Hajós Alfréd, Proiectul Orth – Somló (etapa a II-a) şi Proiectul Korb – Giergl (etapa a II-a). Proiectul de execuţie pentru care s-a optat, şi cu întocmirea căruia a fost însărcinat tandemul Korb Flóris – Giergl Kálmán, care şi-a adjudecat lucrarea, este descris în continuare [Proiectul de execuţie].
În lipsa planşelor originale, autorul a folosit în studiul său planurile şi secţiunea publicate în ediţia cvadrilingvă (engleză, franceză, germană şi maghiară) a albumului A Király Magyar Egyetemek Epületei [Clădirile universităţilor regale maghiare], vol.III, apărută la Budapesta în anul 1908. Este prezentată astfel configuraţia funcţional spaţială a bibliotecii aşa cum se prefigura ea, probabil, la 1909.
Este prezentată în continuare, pe scurt, Execuţia clădirii, de la încredinţarea lucrărilor antreprenorului clujean Reményik Károly, la demararea activităţilor de construcţie în vara anului 1906, până la finisajul încheiat în mai 1909.
În capitolul Unităţile funcţionale, sunt prezentate pe larg: spaţiile de lectură, spaţiile de depozitare, spaţiile conexe, spaţiile administrative, spaţiile auxiliare, spaţiile de primire şi circulaţie. Sub titlul Elementele de limbaj arhitectural, sunt descrise: Faţadele baroc şi secession, Limbajul decorativ interior. Pe scurt sunt prezentate şi Utilajele, folosite pentru transportul cărţilor şi revistelor.
În concluzie, autorul subliniază semnificaţia Bibliotecii Universitare din punct de vedere cultural, urbanistic, arhitectural.
Volumul se încheie cu o scurtă prezentare a lui Korb Flóris Nándor şi Giergl Kálmán, cu date biografice concise şi referiri la construcţiile clujene proiectate de aceştia.
Fotografiile şi planurile care sunt cuprinse în lucrare sunt reunite în Lista ilustraţiilor. Volumul prezintă şi Bibliografie.
