De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 16 martie 2022 07:52 (modifică)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Orga)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 1 aprilie 2022 05:23 (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Istoric)
Diferenţa următoare →
Linia 3: Linia 3:
'''Biserica romano-catolică Sfântul Mihail''' din [[Piaţa Unirii|piaţa Unirii]], are o vechime de aproape şapte secole. Din anul 1545, până în martie 1716, biserica Sfântul Mihail a aparţinut diferitelor biserici protestante. Între 1545 şi 1558 a fost utilizată de luterani, apoi între anii 1558 şi 1566 de calvini (reformaţi) şi în cele din urmă de unitarieni până în anul 1716, când a revenit din nou romano-catolicilor. '''Biserica romano-catolică Sfântul Mihail''' din [[Piaţa Unirii|piaţa Unirii]], are o vechime de aproape şapte secole. Din anul 1545, până în martie 1716, biserica Sfântul Mihail a aparţinut diferitelor biserici protestante. Între 1545 şi 1558 a fost utilizată de luterani, apoi între anii 1558 şi 1566 de calvini (reformaţi) şi în cele din urmă de unitarieni până în anul 1716, când a revenit din nou romano-catolicilor.
[[Imagine:1890-Biserica-Sf.Mihail.jpg|thumb|150px|left|Biserica Sfântul Mihail 1890]] [[Imagine:1890-Biserica-Sf.Mihail.jpg|thumb|150px|left|Biserica Sfântul Mihail 1890]]
-Biserica Sfântul Mihail a fost, jumătate de secol, locul în care s-a întrunit '''Dieta Transilvaniei'''. Tot aici, la 21 iulie 1551, regina Isabella, văduva regelui Szapolyai (Zápolya) János, a predat însemnele regalităţii maghiare, reprezentanţilor împăratului Ferdinand I. Aici a fost investit a treia oară ca principe al Transilvaniei, Sigismund Báthory şi aici au fost aleşi în această funcţie înaltă, principii Sigismund Rákóczi, Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen. În piaţa bisericii a fost pus pe catafalc principele Ştefan Bocskay. Tot în această biserică, la 12 februarie 1939 a fost ridicat în rangul de episcop Márton Áron.+Biserica Sfântul Mihail a fost, jumătate de secol, locul în care s-a întrunit '''Dieta Transilvaniei'''. Tot aici, la 21 iulie 1551, regina Isabella, văduva regelui Szapolyai (Zápolya) János, a predat însemnele regalităţii maghiare, reprezentanţilor împăratului Ferdinand I. Aici a fost investit a treia oară ca principe al Transilvaniei, Sigismund Báthory şi aici au fost aleşi în această funcţie înaltă, principii Sigismund Rákóczi, Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen. În piaţa bisericii a fost pus pe catafalc principele Ştefan Bocskay. Tot în această biserică, la 12 februarie 1939 a fost ridicat în rangul de episcop [[Márton Áron]].
== Construirea bisericii == == Construirea bisericii ==

Versiunea de la data 1 aprilie 2022 05:23

Cuprins

Istoric

Biserica Sfântul Mihail cu portalul baroc 1887
Biserica Sfântul Mihail cu portalul baroc 1887

Biserica romano-catolică Sfântul Mihail din piaţa Unirii, are o vechime de aproape şapte secole. Din anul 1545, până în martie 1716, biserica Sfântul Mihail a aparţinut diferitelor biserici protestante. Între 1545 şi 1558 a fost utilizată de luterani, apoi între anii 1558 şi 1566 de calvini (reformaţi) şi în cele din urmă de unitarieni până în anul 1716, când a revenit din nou romano-catolicilor.

Biserica Sfântul Mihail 1890
Biserica Sfântul Mihail 1890

Biserica Sfântul Mihail a fost, jumătate de secol, locul în care s-a întrunit Dieta Transilvaniei. Tot aici, la 21 iulie 1551, regina Isabella, văduva regelui Szapolyai (Zápolya) János, a predat însemnele regalităţii maghiare, reprezentanţilor împăratului Ferdinand I. Aici a fost investit a treia oară ca principe al Transilvaniei, Sigismund Báthory şi aici au fost aleşi în această funcţie înaltă, principii Sigismund Rákóczi, Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen. În piaţa bisericii a fost pus pe catafalc principele Ştefan Bocskay. Tot în această biserică, la 12 februarie 1939 a fost ridicat în rangul de episcop Márton Áron.

Construirea bisericii

Biserica Sfântul Mihail
Biserica Sfântul Mihail

Construirea bisericii a început în vremea regelui Carol Robert, în anul 1316, când aşezarea a primit rangul de oraş. În cinstea acestui eveniment au fost derulate activităţile de ridicare a sfântului lăcaş.

Strângerea de fonduri pentru biserică s-a derulat o perioadă îndelungată, ceea ce înseamnă că se continua şi activitatea de construcţie. Pe măsură ce creştea populaţia oraşului, şi nava era lărgită. Încheierea construcţiei bisericii, în anul 1442, este indicată de o inscripţie aflată pe al doilea contrafort, spre vest faţă de poarta sa sudică şi corespunde perioadei regelui Sigismund de Luxemburg. O inscripţie care conţine anul 1444, ca şi blazoanele lui Sigismund de Luxemburg aflate în timpanul porţii vestice, dovedesc că până la mijlocul secolului al XV-lea, biserica era deja terminată.

Biserica a fost afectată de un incendiu prima dată în anul 1489 şi a fost restaurată cu ajutorul regelui Matei. După aceasta mai multe incendii şi cutremure au supus unor grele încercări această construcţie. În anul 1697 turnul gotic a fost într-atât afectat încât a fost necesară reconstruirea sa. Aceasta s-a întâmplat mult mai târziu, între anii 1742-1744, corespunzător gustului vremii, în stil baroc. Nici acesta nu a avut o viaţă îndelungată. Puternic calamitat, a fost necesară demolarea sa. După o perioadă îndelungată de strângere de fonduri şi pregătiri, în anul 1837 au început reconstruirea turnului, lângă biserică, în stil neogotic. Locul a fost desemnat de contele Estei Ferdinánd, în faţa uneia dintre porţile nordice. La 15 septembrie 1838 s-a finalizat ridicarea pereţilor de piatră, iar la 1859 acoperişul şi crucea. Aceasta din urmă a fost sfinţită la 11 august 1959. Finalizarea ferestrelor s-a întins până în anul 1862. Turnul acesta, împreună cu crucea de patru metri este cel mai înalt turn de biserică din România.

Clădirea a fost restaurată ultima dată între 1956-1963, cu participarea celor mai buni specialişti.

Descriere

Biserica Sfântul Mihail
Biserica Sfântul Mihail

Cele trei nave ale bisericii au o lăţime de 24 m şi o înălţime de 20 m. Bolta ogivală a navelor se află la o înălţime de 20 m. Sanctuarul are o lungime de 20 m şi o lăţime de 10 m. Turnul incluzând crucea de 4 m, ajunge la o înălţime de 80 m.

Exteriorul bisericii

Intrarea în Biserica Sfântul Mihail
Intrarea în Biserica Sfântul Mihail

Exteriorul bisericii nu este foarte ornamentat. Cele mai remarcabile sunt cele patru porţi gotice, dintre care se detaşează poarta principală, de apus. Deasupra porţii principale se află blazoanele lui Sigismund de Luxemburg. În centru, se află un relief înfăţişându-l pe Sfântul Mihail omorând balaurul, aşezat ulterior blazoanelor, cu distrugerea părţii superioare a blazonului central, imperial. Ceea ce se poate vedea azi este ceea ce a rămas din stema Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. La dreapta acestuia se află stema Regatului Ungar, iar la stânga, stema Regatului Ceh. La sud de poartă, o inscripţie latină cu litere gotice aminteşte momentul amplasării statuii. Deasupra inscripţiei stătea odinioară un relief înfăţişându-l pe Moise, ţinând în braţe „cele zece porunci”. Dintre cele două porţi dinspre nord, una a primit o funcţie nouă. Se poate ajunge prin ea în capela de sub turn. A doua nu este azi utilizată, remarcându-se prin sculpturile în piatră.

Biserica Sfântul Mihail
Biserica Sfântul Mihail

Poarta de sud, ornamentată cu nişe cu sculpturi, se deschide cu ocazia unor sărbători. Tot spre sud se deschide şi o uşă mică, care este zidită în interior. Dintre coloanele de sprijin, cele dinspre sanctuar şi ale faţadei vestice sunt mai prelucrate, ornamentate cu mici turnuleţe. Lângă a doua coloană de sprijin socotită spre vestul peretelui sudic al navei poate fi văzut un turnuleţ octogonal, de urcare în pod Şi această coloană de sprijin este ornamentată cu o statuie exterioară, căreia îi lipseşte capul, probabil Sfântul Sebastian (Sebestyén) sau un rege. Un alt loc de acces spre podul bisericii, cu scări spiralate, este la întâlnirea dintre sanctuar şi capela laterală sudică.

Biserica Sfântul Mihail
Biserica Sfântul Mihail

Cea mai interesantă este scara spiralată dintre capela laterală nordică şi peretele navei principale, aşa numitele trepte regale, pe care doi oameni pot să urce şi să coboare în acelaşi timp fără să se întâlnească. La peretele nordic al sanctuarului se adaugă o sacristie, iar la capătul sanctuarului se află un turn cu vârf de bulb de ceapă, aşezat aici cu prilejul reconstrucţiei baroc a turnului din 1742-1774, de dragul simetriei.

În ce priveşte turnul neogotic, a fost considerat deja la construcţia sa supradimensionat ca înălţime. Azi şi datorită stilului acest lucru nu apare ca supărător. Ceasul bisericii a fost proiectat în 1859 de inginerul principal Geiser Antal. Clopotele timpurii au fost topite în 1849, aşa că au fost turnate pentru turn altele în 1861. O parte au fost distruse în timpul primului război mondial, dar au fost înlocuite în 1924.

Elemente decorative interioare şi de mobilier remarcabile

Soluţia arhitectonică interioară creeează impresia de spaţiu şi înălţime. Din ornamentul interiorului nu a rămas aproape nimic. Câteva fragmente de fresce din secolele XIV-XV indică un pictor pretenţios. O analiză atentă indică exitenţa a două rânduri de vopsea. Cel mai vechi este de o vârstă cu construcţia, al doilea e doar de la sfârşitul secolului al XV-lea. Protestanţii au acoperit cu vopsea albă frescele, şi cu excepţia amvonului, ornamentele, altarul au fost scoase din biserică.

Tocul uşii sacristiei

A scăpat operaţiunii de curăţenie probabil doar tocul uşii sacristiei, realizat la Viena la cererea parohului, învăţatului sas Johannes Clyn (Klein). Este o operă renascentistă, o sculptură în gresie, cu o înălţime de 2,20m şi o lăţime de 1m. La bazele tocului uşii se află stema Clujului şi simbolul bisericii universale, un pelican hrănindu-şi cu propriul sânge puii. Dedesubt, ascuns azi sub un înveliş de lemn, se află data 1528. Coloanele tocului uşii ca şi timpanul au fost decorate cu o compoziţie dinamică de plante şi animale, amoraşe care ţin discul solar, clepsidră şi cranii. În timpanul uşii se află un relief, înfăţişând un chip de bărbat, care ţine în mână o panglică inscripţionată cu numele parohului care a comandat această operă de artă, Johannes Cly(n). Portretul îl reprezintă pe acesta sau poate pe sculptorul meşter.

Amvonul

Biserica Sfântul Mihail
Biserica Sfântul Mihail
Biserica Sfântul Mihail
Biserica Sfântul Mihail

După perioada protestantă, reamenajarea bisericii a căzut în sarcina parohului, Biró János, un iubitor al artei. Aceasta s-a făcut corespunzător spiritului baroc. A angajat doi sculptori, pe Nachtigall János şi Schuchbauer Antal care de-a lungul anilor 1740-1750 au lucrat pe amvonul bogat împodobit cu sculpturi aurite şi reliefuri, şi pe cele cinci altare.

Amvonul este cel mai strălucit ornament bisericesc baroc din tot Ardealul. El a fost montat în secolul al XVIII peste vechiul amvon, unul gotic, deosebit şi el, vopsit în culori vii, dar care este azi acoperit de sculpturile acestuia din urmă. Scuplturile în lemn ale corpului amvonului, cele trei reliefuri cu scene din evanghelii, respectiv cei patru evanghelişti completaţi de patru statui ale celor patru părinţi ai bisericii catolice, Sfântul Grigore, Sfântul Ieronim, Sfântul Ambrozie şi Sfântul Augustin, au fost create de Nachtigall. Figura centrală de pe baldachinul amvonului este a Sfântul Mihail.

Altarul celor Trei Împăraţi

Din cele cinci altare baroc, originale, doar două se mai găsesc azi în biserică. Cel mai vestit se află în capela-sanctuar sudică, Altarul celor Trei Împăraţi. A fost modelat între 1747-1750 de Schuchbauer Antal şi aurit de Grasser György. Este ornamentat cu 16 sculpturi. Cea mai preţioasă pictură a bisericii este tabloul acestui altar, Adorarea celor Trei Împăraţi, aparţinând barocului târziu şi realizată în jurul anului 1748 de pictorul austriac Franz Anton Maulbertsch. Preotul paroh a adus acest tablou pictat pe pânză, de 87x171cm, de la Viena.

Grupul statuar Sfânta Cruce

O altă operă de excepţie a lui Nachtigall este grupul statuar Sfânta Cruce', o compoziţie barocă, şi ca element interesant, sculptată dintr-un singur bloc de piatră. Este o reprezentare a crucificării, avându-l în centrul său pe Isus crucificat, care îşi ridică privirea spre Domnul, care dintre nori se arată cu mâna întinsă pentru binecuvântare, iar lângă capul său zboară porumbelul Sfântului Spirit.

Îngenunchiată, Maria Magdalena îmbrăţişează crucea. În vara lui 1753, compoziţia a fost aşezată la baza turnului reconstruit în stil baroc, şi se putea ajunge la ea urcând câteva trepte. După demolarea turnului, a fost dusă în biserică şi a slujit mult timp ca Altarul Sfintei Cruci. Probabil cu prilejul uneia dintre renovări, a fost mutat pe locul actual.

Altarul principal

Mobilierul neogotic a fost pregătit la cererea parohului Lönhart Ferenc, episcopul ardelean de mai târziu. În locul altarului principal baroc, a fost proiectat şi realizat de maistrul tâmplar Back Lajos, altarul principal de azi, pentru care a fost premiat la Expoziţia mondială de la Viena din 1873. Cele trei figuri ale altarului o înfăţişează pe Sfânta Maria (nişa centrală) şi pe cei doi regi maghiari sanctificaţi, Sfântul Ştefan şi Sfântul Ladislau.

Alte piese decorative remarcabile

Trecerea de sub turnul neogotic a fost amenajată de preotul abate Hirschler József în capelă, la începutul anilor 1900. Azi, aici poate fi văzut un exemplar al crucificării, operă a lui Fadrusz János, donată de el însuşi bisericii.

Vitraliile s-au realizat la Budapesta între 1893-1912, reprezentând imagini biblice, cel mai de efect fiind cel situat deasupra altarului principal, înfăţişându-l pe Sfântul Mihail.

În capela Sleuning se mai află o Pieta, sculptată în piatră la 1957 de Szervátiusz Tibor.

Orga

Prima orgă barocă a fost pregătită în 1753 de meşterul sibian Johannes Hahn, fiind de mai multe ori reconstruită, ulterior. După 1990, Hermann Binder şi tovarăşii săi au trecut la o activitate de restaurare de mari dimensiuni care a vizat orga.

Bibliografie

  1. Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p.13-35.
  2. Povestea „oraşului-comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.67-76.
  3. Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p.25-29.
  4. Cluj-Napoca de la începuturi până azi : (ghid istoric şi turistic)/ coord. Dorin Alicu, Mihai Gh. Cojocneanu .- Cluj-Napoca : Clusium, 1995, p.13
  5. Kolozsvári séták/Deák Árpád .- Kolozsvár : Stúdium Könyvkiadó, 2004, p.22-25
  6. Cluj-Napoca oraş al monumentelor/ed. Dragoş Nicu .- Cluj-Napoca : Studia, 2006, p.57.
  7. Cluj-Napoca : Illustrated guide : Ghid ilustrat/Gabriela Popa, Liviu Stoica .- Cluj-Napoca : s.n., 2007, p.17.
  8. Călăuza Clujului/Francisc Orosz .- Cluj-Napoca : Tipografia „Concordia”, 1933, p.19-20.
  9. Clujul/Victor Lazăr .- Bucureşti : Cultura Naţională, 1923, p. 37.
  10. Clujul/Ştefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa .- Cluj-Napoca : s.n., 1957, p.34-35.


Tur virtual 360°

Tur virtual 360°