De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 16 august 2011 09:50 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== (n. 26 septembrie / 8 octombrie 1881, Târnauca, judeţul Dorohoi, azi în Ucraina - d. 8 septembrie 1926, Viena). '''Lingvist''' şi '''filolog român'''...)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (26 iulie 2016 14:19) (modifică) (anulează)
Simona (Talk | contribuţii)
(→Date biografice)
 
Linia 2: Linia 2:
==Date biografice== ==Date biografice==
(n. 26 septembrie / 8 octombrie 1881, Târnauca, judeţul Dorohoi, azi în Ucraina - d. 8 septembrie 1926, Viena). (n. 26 septembrie / 8 octombrie 1881, Târnauca, judeţul Dorohoi, azi în Ucraina - d. 8 septembrie 1926, Viena).
-'''Lingvist''' şi '''filolog român'''.+Lingvist şi filolog român.
A urmat Liceul „Anastasie Başotă” din Pomârla (1888 - 1902), apoi Facultatea de Litere şi Facultatea de Drept din Iaşi (1902 - 1906). A audiat cursuri de filologie clasică la Berlin (1910 - 1913). Profesor de limbile greacă şi latină la Liceul din Piatra Neamţ (1906-1910). A urmat Liceul „Anastasie Başotă” din Pomârla (1888 - 1902), apoi Facultatea de Litere şi Facultatea de Drept din Iaşi (1902 - 1906). A audiat cursuri de filologie clasică la Berlin (1910 - 1913). Profesor de limbile greacă şi latină la Liceul din Piatra Neamţ (1906-1910).
Linia 9: Linia 9:
A scris aproape 300 de studii şi articole referitoare la istoria limbii, lexicologie, etimologie, toponimie şi antroponimie. Umanist de o vastă erudiţie, a avut o pregătire temeinică şi o vocaţie certă pentru filologia clasică. A fost, de asemenea, poet şi traducător. A scris aproape 300 de studii şi articole referitoare la istoria limbii, lexicologie, etimologie, toponimie şi antroponimie. Umanist de o vastă erudiţie, a avut o pregătire temeinică şi o vocaţie certă pentru filologia clasică. A fost, de asemenea, poet şi traducător.
 +
==Opera== ==Opera==
* ''În amintirea lui Atanasie Başotă cu prilejul desvelirii bustului de la Pomîrla''. – Vălenii de Munte: Tipografia „Neamul Românesc”, 1916. * ''În amintirea lui Atanasie Başotă cu prilejul desvelirii bustului de la Pomîrla''. – Vălenii de Munte: Tipografia „Neamul Românesc”, 1916.

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Date biografice

(n. 26 septembrie / 8 octombrie 1881, Târnauca, judeţul Dorohoi, azi în Ucraina - d. 8 septembrie 1926, Viena). Lingvist şi filolog român.

A urmat Liceul „Anastasie Başotă” din Pomârla (1888 - 1902), apoi Facultatea de Litere şi Facultatea de Drept din Iaşi (1902 - 1906). A audiat cursuri de filologie clasică la Berlin (1910 - 1913). Profesor de limbile greacă şi latină la Liceul din Piatra Neamţ (1906-1910).

Profesor la Liceul Internat din Iaşi (1913-1919). Profesor la Catedra de Limbi Clasice a Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj (începând din anul 1920). Împreună cu Sextil Puşcariu, a pus bazele Muzeului Limbii Române (1919) şi a Societăţii Etnografice din Cluj (1923), devenind unul dintre colaboratorii activi ai acestora.

A scris aproape 300 de studii şi articole referitoare la istoria limbii, lexicologie, etimologie, toponimie şi antroponimie. Umanist de o vastă erudiţie, a avut o pregătire temeinică şi o vocaţie certă pentru filologia clasică. A fost, de asemenea, poet şi traducător.

[modifică] Opera

  • În amintirea lui Atanasie Başotă cu prilejul desvelirii bustului de la Pomîrla. – Vălenii de Munte: Tipografia „Neamul Românesc”, 1916.
  • Musca columbacă în tradiţia noastră populară şi istorică : cu o paralelă romanică : [extras]. – [Bucureşti]: [s.n.], s.a.
  • Etimologii şi notiţe lexicografice. – [s.l.]: [s.n.], 1920.
  • Câteva consideraţii asupra toponimiei româneşti. În: „Dacoromania” (Cluj), I., 1920-1921.
  • Pagini istorice şi filologice. În: „Dacoromania” (Cluj), II, 1922.
  • În jurul Alexandriei. În: „Dacoromania” (Cluj), II, 1922.
  • Cercetări de literatură populară. - Cluj: Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1922.
  • Călătoriile patriarhului Macarie: îndreptări, întregiri şi lămuriri la traducerea românească. - Bucureşti: Cartea Românească, 1924.
  • Pentru învăţământul clasic : Memoriu redactat cu prilejul proiectului de reformă a învăţământului secundar din 1925. - Cluj: Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1925.
  • Reflexii asupra anticlasicismului. - Cluj: Tipografia „Viaţa”, 1926.
  • Din onomastica folclorică. În: „Dacoromania” (Cluj), IV/2, 1924-1926.
  • Românii în civilizaţia vecinilor. - [s.l.]: [s.n.], 1925.
  • Sfinţii-medici în graiul şi folclorul românesc. - Cluj: Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1926.
  • Semantism românesc şi semantism balcanic. - [s.l.]: [s.n.], 1927.

[modifică] Ediţii postume

  • Pagini istorico-filologice. – Cluj: Editura Dacia, 1971.
  • Sacra Via. Pagini literare şi publicistică. – Cluj: Editura Dacia, 1973.
  • Opere alese. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998.
  • Opere alese. – Chişinău: Editura Ştiinţa, 1998.

[modifică] Bibliografie

  1. Dicţionarul general al literaturii române/Eugen Simion (coord.). – Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, 2004 - vol. 1: A-B, p.580-581. ISBN 973-637-070-4
  2. Petraş, Irina. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.46. ISBN 973-686-102-3
  3. Predescu, Lucian. Enciclopedia României Cugetarea. - Bucureşti: Editura Saeculum I.O., 1999, p.112. ISBN 973-9399-03-7
  4. Sasu, Aurel. Dicţionarul biografic al literaturii române. - Piteşti: Paralela 45, 2006 - vol. 1: A-L, p.181-182. ISBN (10) 973-697-758-7
  5. Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Sasu, Aurel. Dicţionarul scriitorilor români. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995 - vol. 1: A-C, p.308-310. ISBN 973-9155-52-9


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Bogrea%2C_Vasile"