De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 13 iulie 2021 06:52 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (13 iulie 2021 08:05) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
__TOC__ __TOC__
==Date biografice== ==Date biografice==
-n. 14 sept.1887, Gherla - d.16 martie 1966, Cluj+n. 14 sept.1887, Gherla - d.16 martie 1966, Cluj. '''Activistă socială'''.
Livia Boilă a fost fiica Elenei Maniu (1869-1935), care era soră cu Iuliu Maniu. Tatăl, Ioan Pop (1859-1901), a fost vicar, profesor la seminarul teologic greco-catolic din Gherla. Ioan Pop a decedat de tânăr, la doar 42 de ani. Pe patul de moarte, Iuliu Maniu i-a promis că se va îngriji de familia sa. Sub atenta îndrumare a lui Iuliu Maniu, nepoții au crescut, găsindu-și fiecare propriul drum. Livia Boilă a fost fiica Elenei Maniu (1869-1935), care era soră cu Iuliu Maniu. Tatăl, Ioan Pop (1859-1901), a fost vicar, profesor la seminarul teologic greco-catolic din Gherla. Ioan Pop a decedat de tânăr, la doar 42 de ani. Pe patul de moarte, Iuliu Maniu i-a promis că se va îngriji de familia sa. Sub atenta îndrumare a lui Iuliu Maniu, nepoții au crescut, găsindu-și fiecare propriul drum.

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Date biografice

n. 14 sept.1887, Gherla - d.16 martie 1966, Cluj. Activistă socială.

Livia Boilă a fost fiica Elenei Maniu (1869-1935), care era soră cu Iuliu Maniu. Tatăl, Ioan Pop (1859-1901), a fost vicar, profesor la seminarul teologic greco-catolic din Gherla. Ioan Pop a decedat de tânăr, la doar 42 de ani. Pe patul de moarte, Iuliu Maniu i-a promis că se va îngriji de familia sa. Sub atenta îndrumare a lui Iuliu Maniu, nepoții au crescut, găsindu-și fiecare propriul drum.

Livia, cea mai mare dintre cei cinci copii ai familiei, s-a căsătorit cu profesorul universitar de drept de la Universitatea din Cluj și omul politic, Romul Boilă (1881 – 1946). Livia și Romul Boilă au avut cinci copii: Livia, Ileana, Cornelia, Romul și Iuliu.

Soție și mamă, Livia Boilă s-a dovedit o personalitate profund implicată în activitățile sociale, culturale și caritabile clujene ale vremii. O găsim în cadrul mai multor societăți ale femeilor. Remarcabilă a fost activitatea sa în cadrul Reuniunii Sfânta Maria a femeilor greco-catolice. Livia Boilă a deținut președinția acestei societăți din 15 februarie 1923 până în anul 1935, o perioadă în care Reuniunea a luat un avânt deosebit.

În acești ani reuniunea a înființat filiale în Mănăştur, Cordoş şi Dâmbul Rotund, ajungând în 1928 la un număr de 711 membre. Reuniunea a îngrijit biserica Bob, din 1926 și biserica Schimbarea la Față, apoi și biserica Calvaria din Mănăștur. A sprijinit cu importante sume de bani filialele din Cordoş şi Dâmbul Rotund spre a-şi putea înălţa lăcaşuri de închinare. A pus bazele unui cor bine instruit, a desfăcut prin librării şi cateheţi o frumoasă iconiţă realizată de pictorul Damian şi a luat parte activă la toate serbările naţionale organizând numeroase serate, apreciate de elita Clujului. Din 1923, s-au inaugurat conferințele pentru femei. La 1 octombrie 1927 s-a deschis şi Căminul studenţilor greco-catolici, care funcţiona pe bază de donaţii. A continuat implicarea în diverse proiecte alături de Societatea Naţională a Femeilor Ortodoxe, Astra, Societatea Caritatea, Crucea Roşie, Societatea Ocrotirii Orfanilor de Război, Asociaţia pentru propagandă aviatică etc., prin organizarea unor serate sau chete ce urmăreau strângerea de fonduri cu diferite destinaţii. La iniţiativa Liviei Boilă, s-a introdus aniversarea Zilei Mamei şi Copilului. Se mai aniversau Ziua Eroilor, Ziua Aviaţiei şi marile sărbători religioase de peste an.

În 1935, cu ocazia Zilei Copilului reuniunea a inaugurat Căminul de zi pentru copii Sfânta Maria din Cartierul Iris. Aceasta a fost una din importantele opere sociale de care Livia Boilă, ca președintă a Reuniunii Sfânta Maria a femeilor greo-catolice din Cluj, și-a legat numele, fiind primul cămin românesc de acest fel din Cluj. La inaugurare au participat autoritățile municipiului Cluj, susținând discursuri reprezentanți ai Reuniunii Sfânta Maria a femeilor greo-catolice, Primăriei și Asistenței Sociale. În Darea de seamă asupra înființării și funcționării Căminului de zi Sf. Maria a copiilor săraci din cartierul Iris, pe anul 1936, se recunoștea contribuția Liviei Boilă, care prin nemărginita-i iubire față de toți nevoiașii și prin devotamentul adânc față de menirea Reun. Noastre a desăvârșit această operă caritativă și creștinească pentru care suntem datori să-i aducem recunoștința noastră deplină.

În anul 1933, la Congresul General al AGRU de la Dej, s-a decretat federalizarea tuturor Reuniunilor Mariane de femei, idee mai veche, premergătoare anului 1918. Reprezentantele Reuniunilor Mariane Eparhiale au decis întemeierea federației Reuniunilor Mariane, sub numele de Uniunea Mariană a femeilor Române Unite. În fruntea acesteia a fost desemnată Livia Boilă ca președintă. Era o recunoaștere a calităților sale organizatorice, a contribuției sale la dezvoltarea mișcării femeilor greco-catolice. Tot ca o recunoaștere a meritelor sale dobândite prin munca pe tărâm religios, social și caritabil, Livia Boilă a fost distinsă de către Sanctitatea Sa Papa de la Roma cu decoraţia Pro Ecclesia et Pontifice. Această decorație i-a fost acordată cu ocazia împlinirii a 50 ani de existenţă a Reuniunii „Sf. Maria” a Femeilor Române greco-catolice din Cluj.

[modifică] Bibliografie

  1. Anton Rus, Reuniunile Mariane în eparhiile greco-catolice românești (1900-1948), în „Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Theologia catholica”, Anul LVI, nr. 1, Cluj-Napoca, 2011, p.31.
  2. Cristian Borz, Monografia satului Bădăcin și a familiei Maniu, Zalău, Editura „Caiete Silvane”, 2012, p.227-228.
  3. Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2000, p.46
  4. Corneliu Albu, Reuniunea „Sf. Maria” a Femeilor Române greco-catolice din Cluj, în „Gazeta ilustrată”, An II, nr.2, febr., Cluj, 1933.
  5. Livia Deciu, Darea de seamă asupra înființării și funcționării „Căminului de zi Sf. Maria” a copiilor săraci din cartierul Iris, Cluj, în „Clujul creștin”, Anul II, nr.26-29, iul., Cluj, 1936
  6. Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, București, Saeculum I.O., Vestala, 1999, p.112.