De la Memorie şi cunoaştere locală
(Diferenţa dintre versiuni)
| Versiunea de la data 4 august 2011 05:13 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) (Pagină nouă: '''Călăuza studentului la Cluj'''/Ioan A. Vătăşescu. – Cluj : Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, [1928]. – 263 p. : hartă Lucrarea a fost concepută de către Ioa...) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 4 august 2011 11:45 (modifică) (anulează) Anca (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | '''Călăuza studentului la Cluj'''/Ioan A. Vătăşescu. – Cluj : Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, [1928] | + | '''Călăuza studentului la Cluj'''/Ioan A. Vătăşescu. – Cluj : Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, [1928], 263 p. : hartă |
| - | Lucrarea a fost concepută de către Ioan A. Vătăşescu – secretar al Rectoratului Universităţii din Cluj, în anul 1928, cu scopul a oferi informaţiile de care ar avea nevoie un student „pentru a fi cât mai bine orientat”, fiind cel dintâi ghid studenţesc clujean. | + | Lucrarea a fost concepută de către '''Ioan A. Vătăşescu''' – secretar al Rectoratului Universităţii din Cluj, în anul 1928, cu scopul a oferi informaţiile de care ar avea nevoie un student „pentru a fi cât mai bine orientat”, fiind cel dintâi ghid studenţesc clujean. |
| Este stucturată astfel: | Este stucturată astfel: | ||
Versiunea de la data 4 august 2011 11:45
Călăuza studentului la Cluj/Ioan A. Vătăşescu. – Cluj : Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, [1928], 263 p. : hartă
Lucrarea a fost concepută de către Ioan A. Vătăşescu – secretar al Rectoratului Universităţii din Cluj, în anul 1928, cu scopul a oferi informaţiile de care ar avea nevoie un student „pentru a fi cât mai bine orientat”, fiind cel dintâi ghid studenţesc clujean.
Este stucturată astfel:
- Capitolul I: Câteva aspecte ale Clujului cuprinde: date geografice generale, informaţii detaliate despre locurile de recreaţie, teatre, mijloace de transport (locale şi exterioare), condiţii de trai (costul chiriei, adresele restaurantelor, hotelurilor), despre publicaţiile clujene în română, maghiară, alte limbi, adresele instituţiilor din oraş (biserici, farmacii, clinici, spitale şi dispensare, sanatorii, muzee şi grădini, instituţii şcolare, bisericeşti, judecătoreşti, diplomatice, administrative, poliţieneşti, militare, de binefacere, industriale, librării, bănci ş.a), asociaţiile sportive şi culturale ale Clujului, oferind o imagine a vieţii cotidiene în Clujul anului 1928.
- Capitolul II: Învăţământul superior în Cluj. Partea cea mai consistentă a lucrării se ocupă de Universitatea din Cluj (numită Universitatea Regele Ferdinand, din 1927). Sunt prezentate, mai întâi un scurt istoric al instituţiei, câteva situaţii statistice şi modul de organizare al instituţiei. Urmează, apoi, instrucţiuni detaliate pentru îndrumarea viitorului student în vederea înscrierii şi un extras din Regulamentul de ordine şi disciplină. Pentru fiecare dintre facultăţi (Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Ştiinţe) se menţionează: foştii decani, decanatul, personalul didactic, programul cursurilor şi extrase din Regulamentele facultăţilor. Urmează, apoi, informaţii utile şi amănunţite despre căminele studenţeşti, biblioteci şi asociaţiile universitare. Pentru celelalte instituţii de învăţământ superior ( Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, Academia de Agricultură, Academia Teologică Ortodoxă Română, Consevatorul de Muzică şi Artă dramatică, Şcoala de Arte frumoase, Academia Teologică Reformată şi Unitariană) – ne sunt oferite date generale, urmate de informaţii despre cursuri, personalul didactic, taxe, examene etc.
- Capitolul III: Învăţământul superior din celelalte centre din ţară – oferă date succinte despre Universitatea din Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi şi Universitatea Populară „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte.
- Capitolul IV: Învăţământul în străinătate – este capitolul pe care autorul l-a adăugat, după cum mărturisea în prefaţă, pentru „a răspunde unei unanime cereri a tuturor acelora cari doresc să continue studiile, sau să se perfecţioneze în vreo specialiate, în străinătate.” Ni se dau informaţii despre învăţământul superior în Franţa, Italia, Anglia, Spania, Elveţia, Austria, Germania şi Olanda.
- Capitol V este rezervat modelelor de formulare de înscriere.
La sfârşitul lucrării ni se oferă un valoros tabloul pe specialităţi al profesorilor de la cele patru universităţi din România (Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Cernăuţi).
Cartea are un supliment, „Adaos”din 1929, subintitulat „Informaţii pentru înscrierile pe anul şcolar 1930/31”, care la început prezintă programul serbărilor de aniversare a primului deceniu de existenţă a Universităţii române din Cluj (20-21 octombrie 1930), serbări la care urmau să participe Regele Carol al II-lea, Şeful Guvernului şi Ministrul Instrucţiei Publice.
