De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 5 noiembrie 2021 06:55 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (22 martie 2022 08:01) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(→Istorie)
 
Linia 3: Linia 3:
Numele acestei artere importante, care leagă partea de vest cu centrul orașului Cluj-Napoca, vine de la spațiul vechi de locuire al Mănășturului, atestat încă din secolul al XI-lea, când este înființată abația benedectină. Numele acestei artere importante, care leagă partea de vest cu centrul orașului Cluj-Napoca, vine de la spațiul vechi de locuire al Mănășturului, atestat încă din secolul al XI-lea, când este înființată abația benedectină.
-În jurul Abației Benedictine s-a dezvoltat și satul Mănăștur, (Monostor în limba maghiară), iar între acesta și localitatea mai mare din apropiere, amintită la 1213 cu numele de Castrum Cluj și în 1316 ca oraș liber regesc, apar, cum era și firesc, căi de comunicație. Între acestea, '''Ulița Mănășturului''', devenită '''Calea Mănășturului''' a fost cea mai importantă. Importanța acestei străzi se vede și din faptul că în Evul Mediu ea începea încă din Piața Mare a Clujului ( Piața Unirii de astăzi), numindu-se '''Ulița Mănășturului''' dinlăuntru segmentul până la zidurile orașului, în timp ce partea exterioară a uliței se numea '''Ulița Mănășturului din afară'''. În perioada interbelică, odată cu extinderea Clujului, partea interioară a străzii va primi numele de strada '''Memorandumului''', iar partea exterioară, de dincolo de fostul zid al orașului va fi împărțită în două străzi diferite: segmentul dintre strada Memorandumului și Fabrica de Bere „Ursus” se va numi '''Calea Moților''', în timp ce continuarea, până aproape de ieșirea din oraș, spre vest, păstra numele vechi, sub forma de '''Calea Mănăștur'''.+În jurul [[Biserica_Calvaria|Abației Benedictine]] s-a dezvoltat și satul Mănăștur, (Monostor în limba maghiară), iar între acesta și localitatea mai mare din apropiere, amintită la 1213 cu numele de Castrum Cluj și în 1316 ca oraș liber regesc, apar, cum era și firesc, căi de comunicație. Între acestea, ''Ulița Mănășturului'', devenită ''Calea Mănășturului'' a fost cea mai importantă. Importanța acestei străzi se vede și din faptul că în Evul Mediu ea începea încă din [[Piaţa_Unirii|Piața Mare]] a Clujului ( Piața Unirii de astăzi), numindu-se ''Ulița Mănășturului'' dinlăuntru segmentul până la zidurile orașului, în timp ce partea exterioară a uliței se numea ''Ulița Mănășturului din afară''. În perioada interbelică, odată cu extinderea Clujului, partea interioară a străzii va primi numele de strada ''Memorandumului'', iar partea exterioară, de dincolo de fostul zid al orașului va fi împărțită în două străzi diferite: segmentul dintre strada Memorandumului și Fabrica de Bere „Ursus” se va numi ''Calea Moților'', în timp ce continuarea, până aproape de ieșirea din oraș, spre vest, păstra numele vechi, sub forma de ''Calea Mănăștur''.
==Clădiri monument, instituții== ==Clădiri monument, instituții==

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Istorie

Numele acestei artere importante, care leagă partea de vest cu centrul orașului Cluj-Napoca, vine de la spațiul vechi de locuire al Mănășturului, atestat încă din secolul al XI-lea, când este înființată abația benedectină.

În jurul Abației Benedictine s-a dezvoltat și satul Mănăștur, (Monostor în limba maghiară), iar între acesta și localitatea mai mare din apropiere, amintită la 1213 cu numele de Castrum Cluj și în 1316 ca oraș liber regesc, apar, cum era și firesc, căi de comunicație. Între acestea, Ulița Mănășturului, devenită Calea Mănășturului a fost cea mai importantă. Importanța acestei străzi se vede și din faptul că în Evul Mediu ea începea încă din Piața Mare a Clujului ( Piața Unirii de astăzi), numindu-se Ulița Mănășturului dinlăuntru segmentul până la zidurile orașului, în timp ce partea exterioară a uliței se numea Ulița Mănășturului din afară. În perioada interbelică, odată cu extinderea Clujului, partea interioară a străzii va primi numele de strada Memorandumului, iar partea exterioară, de dincolo de fostul zid al orașului va fi împărțită în două străzi diferite: segmentul dintre strada Memorandumului și Fabrica de Bere „Ursus” se va numi Calea Moților, în timp ce continuarea, până aproape de ieșirea din oraș, spre vest, păstra numele vechi, sub forma de Calea Mănăștur.

[modifică] Clădiri monument, instituții

Deși traversează un cartier relativ nou, cu blocuri de locuințe, Calea Mănăștur numără și câteva clădiri istorice, de mare importanță arhitectonică și religioasă. Între acestea se poate menționa vechea vamă a Mănășturului (nr. 13), funcțională până la mijlocului secolului al XIX-lea, construită într-un stil rudimentar, fără decorațiuni pe fațadă, apoi la mică distanță se află fosta Academie de Agronomie, înființată la 1869 din inițiativa Uniunii Agricole din Transilvania, pe un teren închiriat de la Statusul Romano-Catolic (actuala Universitate de Științe Agricole și Medicină Veterinară). Cea mai veche construcție, deși refăcută și transformată de mai multe ori de-a lungul secolelor, este cea a Bisericii romano-catolice, de pe colina numită Calvaria, moștenitoarea vestigiilor vechii abații benedictine.

[modifică] Bibliografie

  1. Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p. 123-132. ISBN 978-973-8995-17-8.
  2. Călăuza orașului Cluj / Petru Borteș. - Cluj: Tipografia Națională S.A. Cluj, s.a., p. 12


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Calea_M%C4%83n%C4%83%C8%99tur"