De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 22 martie 2022 08:05 (modifică) IoanT (Talk | contribuţii) (→Istorie) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (22 martie 2022 08:09) (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Clădiri monument, instituții) |
||
| Linia 6: | Linia 6: | ||
| ==Clădiri monument, instituții== | ==Clădiri monument, instituții== | ||
| - | Între clădirile de pe Calea Moților, privirea este atrasă, încă de la începutul acesteia, de | + | Între clădirile de pe Calea Moților, privirea este atrasă, încă de la începutul acesteia, de [[Casa_Szilvássy|Casa Szilvássy]], construită puțin după 1800, într-un stil neoclasic, având șapte axe, cu ferestre frumos decorate cu evantaie de săgeți, pe mijloc și cu ghirlande pe margini. Pe partea stângă a străzii se află monumentala clădire a fostei [[Palatul_Primăriei_%28Calea_Moţilor%29|Case a Comitatului]], astăzi '''Primăria orașului Cluj-Napoca''', ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil eclectic, combinat cu elemente baroce. După 1918, această clădire a îndeplinit funcții politico-administrative. De-a lungul Căii Moților, mai există numeroase clădiri vechi, locuințe ale unor personalități culturale sau științifice clujene, de origine maghiară, dar și sedii ale unor instituții de învățământ sau medicale din Cluj-Napoca, precum clădirea '''Spitalului Clinic de Copii''', pe locul unui fost sanatoriu celebru din perioada interbelică sau '''Școala primară și orfelinatul Augusteum''', de pe colțul Căii Moților cu actuala stradă George Coșbuc. Foarte aproape se află și cunoscută [[Biserica_Reformată-Calvină_cu_Cocoș|Biserică Reformată Calvină]], ridicată la începutul secolului al XX-lea, numită deseori și '''Biserica cu Cocoș'''. |
| ==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
Versiunea curentă
Cuprins |
[modifică] Istorie
În trecut, această cale de acces făcea legătura între vechiul sat al Mănășturului și cetatea de pe Someș; astăzi, ea leagă cartierul Mănăștur de zona centrală a municipiului Cluj. De altfel, primul nume reținut de documentele istorice pentru această stradă este legat chiar de numele acestui sat / cartier al Clujului - strada Külső-Monostor / Kül-Monostor (strada Mănășturului Exterioară sau Ulița Mănășturului din afară). Chiar dacă partea interioară a acestei străzi a Mănășturului, cea care astăzi este strada Memorandumului, a avut mai multe denumiri de-a lungul timpului, partea din extra muros a rămas multă vreme cu numele de Ulița / Calea Mănășturului și abia în secolul al XX-lea, după Primul Război Mondial, segmentul dintre strada Memorandumului și Fabrica de Bere „Ursus”, va primi numele de Calea Moților.
[modifică] Clădiri monument, instituții
Între clădirile de pe Calea Moților, privirea este atrasă, încă de la începutul acesteia, de Casa Szilvássy, construită puțin după 1800, într-un stil neoclasic, având șapte axe, cu ferestre frumos decorate cu evantaie de săgeți, pe mijloc și cu ghirlande pe margini. Pe partea stângă a străzii se află monumentala clădire a fostei Case a Comitatului, astăzi Primăria orașului Cluj-Napoca, ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil eclectic, combinat cu elemente baroce. După 1918, această clădire a îndeplinit funcții politico-administrative. De-a lungul Căii Moților, mai există numeroase clădiri vechi, locuințe ale unor personalități culturale sau științifice clujene, de origine maghiară, dar și sedii ale unor instituții de învățământ sau medicale din Cluj-Napoca, precum clădirea Spitalului Clinic de Copii, pe locul unui fost sanatoriu celebru din perioada interbelică sau Școala primară și orfelinatul Augusteum, de pe colțul Căii Moților cu actuala stradă George Coșbuc. Foarte aproape se află și cunoscută Biserică Reformată Calvină, ridicată la începutul secolului al XX-lea, numită deseori și Biserica cu Cocoș.
[modifică] Bibliografie
- Călăuza orașului Cluj / Petru Borteș. - Cluj: Tipografia Națională S.A. Cluj, s.a., p. 13.
- Călăuza Clujului / Francisc Orosz. - Cluj: Tipografia Concordia, 1933, p. 33.
- Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p. 115-123. ISBN 978-973-8995-17-8.
