De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 5 noiembrie 2021 07:38 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (22 martie 2022 08:10) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Istorie)
 
Linia 1: Linia 1:
__TOC__ __TOC__
==Istorie== ==Istorie==
-Istoria acestei importante artere, care leagă centrul municipiului Cluj-Napoca de periferia de sud și de comuna Feleac și mai departe de centrul și sudul României, coboară mult în trecut, atunci când este menționată, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, ca '''Feleki út / Calea Feleacului'''. Era numită așa după numele satului situat dincolo de dealul care străjuia Clujul medieval și care reprezenta pentru oraș un loc de aprovizionare foarte apropiat. În secolele următoare, numele străzii pare să se fi schimbat pe măsură ce Turda căpăta un rol comercial tot mai important pentru Cluj, astfel că în secolul al XIX-lea este menționată denumirea de '''Calea Turzii''' sau '''Tordai út'''. În perioada interbelică, se revine la numele de '''Calea Feleacului''', până prin 1936 când va primi numele de '''Calea Episcop Nicolae Ivan'''. Ocuparea temporară a Clujului de către regimul hortist, între 1940 și 1944, a avut efecte și asupra denumirii străzilor, astfel că această stradă a fost redenumită cu vechiul nume de '''Tordai út''', nume care nu s-a mai schimbat nici după revenirea Transilvaniei de Nord-Vest și a Clujului între granițele României, după 1945, și nici după înlăturarea regimului comunist în 1989. +Istoria acestei importante artere, care leagă centrul municipiului Cluj-Napoca de periferia de sud și de comuna Feleac și mai departe de centrul și sudul României, coboară mult în trecut, atunci când este menționată, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, ca '''Feleki út / Calea Feleacului'''. Era numită așa după numele satului situat dincolo de dealul care străjuia Clujul medieval și care reprezenta pentru oraș un loc de aprovizionare foarte apropiat. În secolele următoare, numele străzii pare să se fi schimbat pe măsură ce Turda căpăta un rol comercial tot mai important pentru Cluj, astfel că în secolul al XIX-lea este menționată denumirea de '''Calea Turzii''' sau '''Tordai út'''. În perioada interbelică, se revine la numele de '''Calea Feleacului''', până prin 1936 când va primi numele de '''Calea Episcop Nicolae Ivan'''. Ocuparea temporară a Clujului de către regimul hortist, între 1940 și 1944, a avut efecte și asupra denumirii străzilor, astfel că această stradă a fost redenumită cu vechiul nume de '''Tordai út''', nume care nu s-a mai schimbat nici după revenirea Transilvaniei de Nord-Vest și a Clujului între granițele României, după 1945, și nici după înlăturarea regimului comunist în 1989.
==Clădiri monument, instituții== ==Clădiri monument, instituții==

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Istorie

Istoria acestei importante artere, care leagă centrul municipiului Cluj-Napoca de periferia de sud și de comuna Feleac și mai departe de centrul și sudul României, coboară mult în trecut, atunci când este menționată, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, ca Feleki út / Calea Feleacului. Era numită așa după numele satului situat dincolo de dealul care străjuia Clujul medieval și care reprezenta pentru oraș un loc de aprovizionare foarte apropiat. În secolele următoare, numele străzii pare să se fi schimbat pe măsură ce Turda căpăta un rol comercial tot mai important pentru Cluj, astfel că în secolul al XIX-lea este menționată denumirea de Calea Turzii sau Tordai út. În perioada interbelică, se revine la numele de Calea Feleacului, până prin 1936 când va primi numele de Calea Episcop Nicolae Ivan. Ocuparea temporară a Clujului de către regimul hortist, între 1940 și 1944, a avut efecte și asupra denumirii străzilor, astfel că această stradă a fost redenumită cu vechiul nume de Tordai út, nume care nu s-a mai schimbat nici după revenirea Transilvaniei de Nord-Vest și a Clujului între granițele României, după 1945, și nici după înlăturarea regimului comunist în 1989.

[modifică] Clădiri monument, instituții

Fiind o stradă care s-a dezvoltat, încă din perioada medievală, în afara zidurilor orașului, ca arteră comercială importantă de acces sau de ieșit din oraș, Calea Turzii nu este cunoscută pentru construcții istorice demne de menționat, rămânând până astăzi o arteră de ieșire și intrare în oraș, cu același rol comercial și economic de bază pentru oraș.

[modifică] Bibliografie

  1. http://madeincluj.org/obiective/strazi/calea-turzii/
  2. Călăuza orașului Cluj / Petru Borteș. - Cluj: Tipografia Națională S.A. Cluj, s.a., p. 10.
  3. Cartea Comoară Cluj / Al. Diaconescu, Gergely Balasz, Hunyadi Attila, kovacs Zsolt, Lupescu Radu, Mihaly Melinda, Sarkadi Nagy Emese, Vlad Țoca, Zagoni Balasz. - Cluj-Napoca: Editura Projectograph, 2010, Harta Clujului Medieval și Interbelic.