De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

Construirea clădirii

Clădirea de la numărul 8, a fost construită de către Leder Jozsef, la solicitarea lui Bethlen Gergely, în anul 1781. Incendiul din 1798 a afectat puternic clădirea, aşa că fiul lui Bethlen Gergely, Ferenc, a plănuit deja în anul următor reconstrucţia şi extinderea clădirii.

Activitatea de construcţie a fost condusă de Alföldi Antal. La sfârşitul secolului al XIX-lea, clădirea construită în stilul barocului târziu, a fost îmbrăcată în haină eclectică. Astfel, faţada poartă amprenta eclectismului de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ea poartă blazoanele contelui Nemes şi al familiei de conţi Bethlen. Aceste blazoane se află şi în curtea interioară Astfel ultimele transformări le-a cunoscut clădirea la sfârşitul secolului al XIX-lea, în timpul vieţii proprietarilor Nemes János şi Bethlen Polyxena. Cei doi s-au căsătorit în anul 1881.


În anul 1859, Bethlen Sándor a predat gratuit un spaţiu bibliotecii Societăţii Muzeul Ardelean, de puţin timp constituită. S-a deschis aici o sală de lectură, iar într-o altă încăpere s-au depozitat documentele, medaliile şi obiectele de arheologice care erau gestionate împreună cu biblioteca. Câţiva ani mai târziu, EME a închiriat şi spaţiile de la etaj.

În anul 1872, Universitatea „Babeş Bolyai” a preluat folosinţa colecţiilor EME, iar biblioteca a fost aşezată în clădirea centrală a instituţiei. Colecţia de medalii şi cea arheologică a fost mutate deja în anul 1864 în vila Mikó. Arhiva, separată de biobliotecă, a ajuns în 1945 din nou în aripa din spate a casei Nemes-Bethlen. Cu interzicerea EME şi naţionalizarea clădirii (1950), arhiva societăţii a trecut în gestiunea Academiei Române, iar în 1974 în baza legii arhivelor în gestiunea Arhivelor de Stat.

Azi, în clădire, se mai află sediul Asociaţiei pentru Protejarea şi Ajutorarea Handicapaţilor Motori şi Institutului de cercetări socio-umane. În rest, sunt locuinţe proprietate personală. Pe faţada clădirii, o tăbliţă de bronz aminteşte faptul că aici a locuit în a doua jumătate a secolului al XX-lea, academicianul Aurel Moga, fondatorul cardiologiei moderne clujene.

Bibliografie

  1. A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, p. 51-54. ISBN 973-643-038-3
  2. Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p.128-129. ISBN 978-973-8341-85-2