De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Istoria clădirii
Pe partea dreaptă a str. Memorandumului din Cluj-Napoca, la numărul 22, față în față cu o altă clădire renumită – cea a Redutei – se află o clădire cunoscută sub numele de casa Knoblauch sau casa Nemeș. Construcția acesteia datează, cel mai probabil, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, datorându-se familiei Knoblauch din imperiul habsburgic. Inscripționarea anului 1788 de pe bolțarul median al porții, precum și existența unui mic decor de tablă de pe acoperiș unde apare anul 1763 pot să ne indice datarea mai exactă a începutului acestei frumoase clădiri din centrul Clujului.
La început de secol XIX, edificiul intră în posesia contelui János Nemesz, care a ocupat funcții importante în administrația gubernială din Transilvania, fiind comite suprem al întregului comitat Cluj. Printre rezidenții casei s-a numărat și cunoscuta actriță Róza Déryné Széppataki, care ar fi locuit aici în deceniul patru al secolului al XIX-lea.
[modifică] Descrierea clădirii
Construită în stil baroc, având două aripi în spate, edificiul prezintă o fațadă în șapte axe, parter, etaj și o mansardă înaltă din care se distinge, ca un element de originalitate, o cameră cu două travee, dispusă deasupra porții. Elementele baroce și de mare efect ale fațadei sunt pilaştrii simpli decoraţi cu postamente şi capiteluri ionice la etaj, care formează la parter cele 7, iar la etaj cele 8 axe ale faţadei. Orizontal, faţada este articulată de un soclu simplu din plăci de piatră, de un brâu median cu o profilatură accentuată şi ritmată deasupra lesenelor, şi un antablament tripartit, a cărui friză este ritmată de elemente profilate aflate deasupra capitelului pilaştrilor de la etaj.
Parterul este dominat de uși dreptunghiulare, iar intrarea se face printr-o poartă monumentală cu boltă în formă de coș. Pereţii mansardei sunt articulaţi cu pilaştri triplaţi, decoraţi cu capiteluri corintice, deasupra cărora antablamentul iese în rezalită, fiind străpunse de două ferestre cu închidere în segment de cerc, prevăzute cu un ancadrament tipic baroc, cu partea superioară evazată şi bolţarul median marcat, din tencuială. Curtea interioară este creată de cele două aripi, ale căror fațade simple ies în evidență doar prin coridorul suspendat sprijinit pe console de beton armat.
[modifică] Bibliografie
- Clujul baroc / Țoca Mircea. - Cluj: Editura Dacia, 1983, pp. 91–92.
- Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal. - Cluj-Napoca: Editura Tortoma, 2014, p. 108, ISBN 978-973-8995-17-8;
- http://www.enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=424 / consultat la 6 iunie 2019;
