De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 12 iulie 2021 12:37 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 16 martie 2022 09:21 (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Istoria casei)
Diferenţa următoare →
Linia 2: Linia 2:
__TOC__ __TOC__
==Istoria casei== ==Istoria casei==
-Pe latura nordică a Pieței Unirii se află un șir de clădiri și foste case, construite în secolul al XIX-lea, în general, cu excepția casei Hinz (Muzeul Farmaciei) de pe colț cu str. Regele Ferdinand I, care datează încă din secolul al XVI-lea. Casa Rucska își trage numele de la primul său proprietar, un avocat bogat pe nume János Rucska, care comandă, în 1883, arhitectului Maetz ridicarea unei locuințe în centrul orașului. +Pe latura nordică a [[Piaţa_Unirii|Pieței Unirii]] se află un șir de clădiri și foste case, construite în secolul al XIX-lea, în general, cu excepția [[Casa_Hintz_%28Piaţa_Unirii%29|casei Hinz]] (Muzeul Farmaciei) de pe colț cu [[Strada_Regele_Ferdinand|str. Regele Ferdinand I]], care datează încă din secolul al XVI-lea. Casa Rucska își trage numele de la primul său proprietar, un avocat bogat pe nume János Rucska, care comandă, în 1883, arhitectului Maetz ridicarea unei locuințe în centrul orașului.
-Astăzi clădirea aparține Bisericii reformate, acolo fiind mult timp sediul protopopiatului reformat, dar și al unei foarte cunoscute galerii de artă – Gy. Szabó Béla. În 1997, clădirea a devenit sediul Consulatului General al Ungariei în România. În fotografiile de epocă, de pe la 1860, ieșite din atelierul renumitului fotograf clujean, Ferenc Veress, spațiul unde este astăzi această clădire era ocupat de două case mai vechi, fiecare cu câte un etaj, extinse peste trotuarul de astăzi, pe care trecătorii puteau trece pe sub bolțile caselor. Cele două case erau cunoscute clujenilor ca „bucătăria regelui Matia” sau „casa cu picioare”, nume dat ulterior tuturor caselor de pe acea latură. +Astăzi clădirea aparține Bisericii reformate, acolo fiind mult timp sediul protopopiatului reformat, dar și al unei foarte cunoscute galerii de artă – Gy. Szabó Béla. În 1997, clădirea a devenit sediul Consulatului General al Ungariei în România. În fotografiile de epocă, de pe la 1860, ieșite din atelierul renumitului fotograf clujean [[Veress_Ferenc|Ferenc Veress]], spațiul unde este astăzi această clădire era ocupat de două case mai vechi, fiecare cu câte un etaj, extinse peste trotuarul de astăzi, pe care trecătorii puteau trece pe sub bolțile caselor. Cele două case erau cunoscute clujenilor ca „bucătăria regelui Matia” sau „casa cu picioare”, nume dat ulterior tuturor caselor de pe acea latură.
==Bibliografie== ==Bibliografie==

Versiunea de la data 16 martie 2022 09:21

Cuprins

Istoria casei

Pe latura nordică a Pieței Unirii se află un șir de clădiri și foste case, construite în secolul al XIX-lea, în general, cu excepția casei Hinz (Muzeul Farmaciei) de pe colț cu str. Regele Ferdinand I, care datează încă din secolul al XVI-lea. Casa Rucska își trage numele de la primul său proprietar, un avocat bogat pe nume János Rucska, care comandă, în 1883, arhitectului Maetz ridicarea unei locuințe în centrul orașului.

Astăzi clădirea aparține Bisericii reformate, acolo fiind mult timp sediul protopopiatului reformat, dar și al unei foarte cunoscute galerii de artă – Gy. Szabó Béla. În 1997, clădirea a devenit sediul Consulatului General al Ungariei în România. În fotografiile de epocă, de pe la 1860, ieșite din atelierul renumitului fotograf clujean Ferenc Veress, spațiul unde este astăzi această clădire era ocupat de două case mai vechi, fiecare cu câte un etaj, extinse peste trotuarul de astăzi, pe care trecătorii puteau trece pe sub bolțile caselor. Cele două case erau cunoscute clujenilor ca „bucătăria regelui Matia” sau „casa cu picioare”, nume dat ulterior tuturor caselor de pe acea latură.

Bibliografie

  1. Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal. - Cluj-Napoca: Editura Tortoma, 2014, p. 70-71, ISBN 978-973-8995-17-8;
  2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Béla / consultat la 5 iunie 2019