De la Memorie şi cunoaştere locală

Revizia pentru 8 septembrie 2015 09:26; Simona (Talk | contribuţii)
(dif) ←Versiunea anterioară | afişează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

Date biografice

n. 15 aug. 1894, Sântana de Mureş, jud. Mureş – d. 10 dec. 1966, Bucureşti.

Critic literar, traducător

A absolvit şcoala primară şi gimnaziul, în satul natal. A urmat Liceul Catolic din Târgu-Mureş. După încheierea studiilor liceale, s-a înscris la Facultatea de Teologie din Blaj. În continuare a urmat studii universitare la Facultatea de Litere din Budapesta şi Bucureşti pe care le-a finalizat în anul 1920. A fost licenţiat în filologie română şi romanică. În anul 1930 a obţinut titlul de doctor în Litere cu teza Aspecte din literatura maghiară ardeleană 1919-1929 în cadrul Universităţii din Cluj. Ulterior, timp de doi ani, a fost bursier la Sorbona (1930-1932).

După finalizarea studiilor superioare, a lucrat ca profesor la Liceul „Alexandru Papiu-Ilarian” din Târgu-Mureş (1920-1925) şi în continuare la Liceul „Gheorghe Bariţiu” din Cluj (1925-1940).

Între anii 1930-1940 a desfăşurat importante activităţi culturale şi publicistice. A fost directorul revistei „Gând românesc”, cea mai însemnată revistă transilvăneană din perioada interbelică. De asemenea, a făcut parte din echipa de cercetători condusă de Sextil Puşcariu în cadrul Muzeului Limbii Române. A colaborat la câteva din lucrările Muzeului Limbii Române din Cluj (Dicţionarul limbii române, Atlasul lingvistic al României, bibliografiile Dacoromaniei). A editat alături de Victor Papilian revista „Darul vremii”. A fost iniţiatorul ciclului de conferinţe „Energii ardelene”. A fost asistent la Catedra de Istoria culturii româneşti a Universităţii din Cluj, înfiinţată în anul 1931. După 1940 a lucrat ca diplomat la ambasada română din Budapesta..

În anul 1944 a fost deportat în Germania. A revenit în ţară în anul următor, unde a lucrat îndeosebi ca traducător. A tradus numeroase volume de nuvele, romane şi piese de teatru din literatura maghiară clasică şi contemporană, semnându-le sub numele de: P. Mureşanu, Andrei Aldea şi Alexandru Aldea. Între anii 1949-1964 a realizat 26 de traduceri din scriitori maghiari şi germani.

A colaborat la revistele: „Mureşul”, „Dacoromania”, „Erdély Helikon”, „Societatea de mâine”, „Boabe de grâu”, „Revista fundaţiilor Regale” şi a luptat pentru impunerea în conştiinţa literară a scrisului lui Pavel Dan şi a scriitorilor transilvăneni interbelici, fiind un avizat interpret de literatură românească şi străină.

Opera

  • Aspecte din literatura maghiară ardeleană 1919-1929,1930
  • Poezii patriotice (antologie), în colaborare cu Ion Breazu, 1938
  • Pagini de critică, 1969

Traduceri

  • Mikszáth Kálmán, Două alegeri în Ungaria, Bucureşti, 1951
  • Ana Seghers, Morţii rămân tineri, Bucureşti, 1952
  • 'Moricz Zsigmond, Haiducul îşi joacă murgul, Bucureşti, 1952
  • Fehér Clara, Insula cutremurelor, Bucureşti, 1952
  • Veres Péter, Încercarea, Bucureşti, 1953
  • Sütö András, Pornesc oamenii, Bucureşti, 1953
  • A şaptea bucurie, în colab., Bucureşti, 1954
  • Horváth István, Brazdă peste haturi, Bucureşti, 1954
  • Jókai Mór, Crăişorii, Bucureşti, 1955
  • Veres Péter, Nevasta rea, Bucureşti, 1955
  • Asztalos István, Jóska, Bucureşti, 1957
  • Kovács György, Buchetul, Bucureşti, 1957
  • Ferencz László, Umbra, Bucureşti, 1957
  • Korda István, Drumul cel mare, Bucureşti, 1958
  • Szelmér Ferenc, Muntele cu trei cocoaşe, Bucureşti, 1959
  • Kovács György, Fata din Ojdula, Bucureşti, 1960
  • Sütö András, Aripă de rândunică, Bucureşti, 1960
  • Mikó Ervin, Asalt în ţara stufului, Bucureşti, 1961
  • Mikszáth Kálmán, Căsătorie ciudată, Bucureşti, 1961
  • Szelmér Ferenc, Solstiţiul, Bucureşti, 1961
  • Moricz Zsigmond, Rubedeniile. Un om fericit, Bucureşti, 1962
  • Szász János, Primii şi ultimii, Bucureşti, 1963
  • Thomas Mann, Casa Buddenbrock, Bucureşti, 1972
  • Sütö András, Cei dintâi şi cei din urmă, I-III, Bucureşti, 1973

Bibliografie

  1. Fornade, Dan. Personalităţi clujene. Dicţionar ilustrat (1800-2007). - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.127. ISBN 978-973-133-101-0
  2. Petraş, Irina. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.70. ISBN 973-686-102-3
  3. Petraş, Irina. Clujul literar 1900-2005: dicţionar ilustrat. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005, p.32. ISBN 973-686-7889
  4. Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Sasu, Aurel. Dicţionarul scriitorilor români, vol. 1: A-C, Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995 -, p.555-556. ISBN 973-9155-52-9