De la Memorie şi cunoaştere locală
Versiunea de la data 15 octombrie 2008 09:10 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) (Pagină nouă: Între 1904-1906, s-a ridicat noul local al Teatrului Naţional în Piaţa Ştefan cel Mare, clădire ce a devenit în timp o emblemă a Clujului. Lucrarea a fost executată de renumi...) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (7 iulie 2009 08:09) (modifică) (anulează) Ica (Talk | contribuţii) (→Bibliografie) |
||
(9 intermediate revisions not shown.) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
- | Între 1904-1906, s-a ridicat noul local al Teatrului Naţional în Piaţa Ştefan cel Mare, clădire ce a devenit în timp o emblemă a Clujului. | + | Între 1904-1906, s-a ridicat noul local al '''Teatrului Naţional''' în [[Piaţa Ştefan cel Mare]], clădire ce a devenit în timp o emblemă a Clujului. |
Lucrarea a fost executată de renumita firmă a arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner. | Lucrarea a fost executată de renumita firmă a arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner. | ||
+ | [[imagine:1937-Teatrul-National.jpg|thumb|150px|left|Teatrul Naţional 1937]] | ||
+ | Purtând amprenta unui stil tipic începutului de secol XX, secesionist uşor barocizat, cladirea are o eleganţă subliniată de faţada cu cele trei portaluri cu arc şi cele două turnuri scunde, surmontate fiecare de un car tras de lei, în care câte o figură alegorică poartă o ramură de palmier. Statuile celor două muze care patronează Teatrul şi Opera: Terpsihora, muza muzicii şi a dansului, şi Thalia, muza comediei şi a teatrului sînt mai „tinere“ decît clădirea teatrului. Pînă în 1919, locul lor de astăzi, a fost ocupat de alte statui, care au înfăţişat nu figuri mitologice, ci oameni reprezentativi pentru viaţa culturală a Clujului şi a Transilvaniei, doi aristocraţi ardeleni: baronii Wesselényi Miklós (1750-1809) şi Jósika Miklós (1794-1865). Cele două statui se află în prezent în curtea din spate a [[Teatrului Maghiar de Stat din Cluj]]. | ||
+ | [[imagine:Teatrul-National_1.jpg|thumb|150px|left|Teatrul Naţional]] | ||
+ | Sala, bogat ornamentată în stilul baroc al teatrului european, impus în secolul al XVIII-lea, are o capacitate de 900 de locuri. | ||
- | + | Inaugurarea clădirii a avut loc în ziua de 8 septembrie 1906, iar din 1919 a adăposteşte [[Teatrul Naţional „Lucian Blaga”|Teatrul Naţional Român]] împreună cu [[Opera Naţională]]. | |
- | + | ||
- | + | ||
- | Inaugurarea clădirii a avut loc în ziua de 8 septembrie 1906, iar din 1919 a adăposteşte Teatrul Naţional Român împreună cu Opera Naţională. | + | |
== Bibliografie == | == Bibliografie == | ||
#''Vechi statui ale Naţionalului clujean'' / Lukács József .- Revista Apostrof : Anul XIX, 2008, nr.7(218) | #''Vechi statui ale Naţionalului clujean'' / Lukács József .- Revista Apostrof : Anul XIX, 2008, nr.7(218) | ||
- | #''Clujul vechi şi nou : [monografie]'' / Bodea, Gheorghe I. .- Cluj-Napoca : Prof Image, 2002, p.84. | + | #''[[Clujul vechi şi nou : O istorie inedită- trecut şi prezent|Clujul vechi şi nou : [monografie]]]'' / Bodea, Gheorghe I. .- Cluj-Napoca : Prof Image, 2002, p.84. ISBN 973-0-02539-8 |
#''Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták''/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p. 107. | #''Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták''/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p. 107. | ||
[[Categorie:Cluj]] | [[Categorie:Cluj]] | ||
[[Categorie:Clădiri]] | [[Categorie:Clădiri]] |
Versiunea curentă
Între 1904-1906, s-a ridicat noul local al Teatrului Naţional în Piaţa Ştefan cel Mare, clădire ce a devenit în timp o emblemă a Clujului. Lucrarea a fost executată de renumita firmă a arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner.
Purtând amprenta unui stil tipic începutului de secol XX, secesionist uşor barocizat, cladirea are o eleganţă subliniată de faţada cu cele trei portaluri cu arc şi cele două turnuri scunde, surmontate fiecare de un car tras de lei, în care câte o figură alegorică poartă o ramură de palmier. Statuile celor două muze care patronează Teatrul şi Opera: Terpsihora, muza muzicii şi a dansului, şi Thalia, muza comediei şi a teatrului sînt mai „tinere“ decît clădirea teatrului. Pînă în 1919, locul lor de astăzi, a fost ocupat de alte statui, care au înfăţişat nu figuri mitologice, ci oameni reprezentativi pentru viaţa culturală a Clujului şi a Transilvaniei, doi aristocraţi ardeleni: baronii Wesselényi Miklós (1750-1809) şi Jósika Miklós (1794-1865). Cele două statui se află în prezent în curtea din spate a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj.
Sala, bogat ornamentată în stilul baroc al teatrului european, impus în secolul al XVIII-lea, are o capacitate de 900 de locuri.
Inaugurarea clădirii a avut loc în ziua de 8 septembrie 1906, iar din 1919 a adăposteşte Teatrul Naţional Român împreună cu Opera Naţională.
[modifică] Bibliografie
- Vechi statui ale Naţionalului clujean / Lukács József .- Revista Apostrof : Anul XIX, 2008, nr.7(218)
- Clujul vechi şi nou : [monografie] / Bodea, Gheorghe I. .- Cluj-Napoca : Prof Image, 2002, p.84. ISBN 973-0-02539-8
- Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p. 107.