De la Memorie şi cunoaştere locală
Versiunea de la data 20 octombrie 2008 05:55 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 7 iulie 2009 08:08 (modifică) (anulează) Ica (Talk | contribuţii) (→Bibliografie) Diferenţa următoare → |
||
Linia 9: | Linia 9: | ||
== Bibliografie == | == Bibliografie == | ||
#''Vechi statui ale Naţionalului clujean'' / Lukács József .- Revista Apostrof : Anul XIX, 2008, nr.7(218) | #''Vechi statui ale Naţionalului clujean'' / Lukács József .- Revista Apostrof : Anul XIX, 2008, nr.7(218) | ||
- | #''Clujul vechi şi nou : [monografie]'' / Bodea, Gheorghe I. .- Cluj-Napoca : Prof Image, 2002, p.84. ISBN 973-0-02539-8 | + | #''[[Clujul vechi şi nou : O istorie inedită- trecut şi prezent|Clujul vechi şi nou : [monografie]'' / Bodea, Gheorghe I. .- Cluj-Napoca : Prof Image, 2002, p.84. ISBN 973-0-02539-8 |
#''Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták''/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p. 107. | #''Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták''/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p. 107. | ||
[[Categorie:Cluj]] | [[Categorie:Cluj]] | ||
[[Categorie:Clădiri]] | [[Categorie:Clădiri]] |
Versiunea de la data 7 iulie 2009 08:08
Între 1904-1906, s-a ridicat noul local al Teatrului Naţional în Piaţa Ştefan cel Mare, clădire ce a devenit în timp o emblemă a Clujului. Lucrarea a fost executată de renumita firmă a arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner.
Purtând amprenta unui stil tipic începutului de secol XX, secesionist uşor barocizat, cladirea are o eleganţă subliniată de faţada cu cele trei portaluri cu arc şi cele două turnuri scunde, surmontate fiecare de un car tras de lei, în care câte o figură alegorică poartă o ramură de palmier. Statuile celor două muze care patronează Teatrul şi Opera: Terpsihora, muza muzicii şi a dansului, şi Thalia, muza comediei şi a teatrului sînt mai „tinere“ decît clădirea teatrului. Pînă în 1919, locul lor de astăzi, a fost ocupat de alte statui, care au înfăţişat nu figuri mitologice, ci oameni reprezentativi pentru viaţa culturală a Clujului şi a Transilvaniei, doi aristocraţi ardeleni: baronii Wesselényi Miklós (1750-1809) şi Jósika Miklós (1794-1865). Cele două statui se află în prezent în curtea din spate a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj.
Sala, bogat ornamentată în stilul baroc al teatrului european, impus în secolul al XVIII-lea, are o capacitate de 900 de locuri.
Inaugurarea clădirii a avut loc în ziua de 8 septembrie 1906, iar din 1919 a adăposteşte Teatrul Naţional Român împreună cu Opera Naţională.
Bibliografie
- Vechi statui ale Naţionalului clujean / Lukács József .- Revista Apostrof : Anul XIX, 2008, nr.7(218)
- [[Clujul vechi şi nou : O istorie inedită- trecut şi prezent|Clujul vechi şi nou : [monografie] / Bodea, Gheorghe I. .- Cluj-Napoca : Prof Image, 2002, p.84. ISBN 973-0-02539-8
- Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p. 107.