De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 14 ianuarie 2011 10:29 (modifică) Geta (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 14 ianuarie 2011 10:30 (modifică) (anulează) Geta (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 4: | Linia 4: | ||
| Eseul ''Repere în timp'' care deschide volumul, punctează factorii geografici şi economici care au favorizat dezvoltarea aşezării, vorbeşte despre vestigiile din epocile străveche şi veche, evoluţia aşezării până la afirmarea oraşului medieval. | Eseul ''Repere în timp'' care deschide volumul, punctează factorii geografici şi economici care au favorizat dezvoltarea aşezării, vorbeşte despre vestigiile din epocile străveche şi veche, evoluţia aşezării până la afirmarea oraşului medieval. | ||
| - | Al doilea capitol intitulat ''Diversitatea religioasă'' prezintă cele mai importante edificii religioase ale oraşului, cu detalii semnificative de natură istorică şi artistică, cu respectarea principiului cronologic [Biserica Franciscanilor, Capela Sf. Iacob, [[Biserica Sfântul Mihail|Biserica Sf. Mihail]], [[Biserica Reformată Centrală (Biserica Reformată din strada Lupului, strada Kogălniceanu de azi) | Biserica Reformată (Biserica lui Mathia Corvin)]], Biserica Piariştilor, [[Catedrala „Schimbarea la faţă”|Biserica Minoriţilor (Catedrala Greco-Catolică)]], Biserica din Deal, Biserica Bob, [[Biserica Unitariană]], [[Biserica luterană (evanghelică)|Biserica Evanghelică]], Biserica reformată (calvină), [[Sinagoga]] Neologă şi Casa Rabinului, Biserica cu Cocoş, [[Catedrala ortodoxă|Catedrala Mitropolitană „Adormirea Maicii Domnului”]]]. | + | Al doilea capitol, intitulat ''Diversitatea religioasă'', prezintă cele mai importante edificii religioase ale oraşului, cu detalii semnificative de natură istorică şi artistică, cu respectarea principiului cronologic [Biserica Franciscanilor, Capela Sf. Iacob, [[Biserica Sfântul Mihail|Biserica Sf. Mihail]], [[Biserica Reformată Centrală (Biserica Reformată din strada Lupului, strada Kogălniceanu de azi) | Biserica Reformată (Biserica lui Mathia Corvin)]], Biserica Piariştilor, [[Catedrala „Schimbarea la faţă”|Biserica Minoriţilor (Catedrala Greco-Catolică)]], Biserica din Deal, Biserica Bob, [[Biserica Unitariană]], [[Biserica luterană (evanghelică)|Biserica Evanghelică]], Biserica reformată (calvină), [[Sinagoga]] Neologă şi Casa Rabinului, Biserica cu Cocoş, [[Catedrala ortodoxă|Catedrala Mitropolitană „Adormirea Maicii Domnului”]]]. |
| ''Incinta medievală'', construită în sec. al XV-lea, este descrisă în continuare, cu prezentarea unor consideraţii privind elementele fortificaţiei (principalele turnuri) şi a traseului acesteia, a unor evenimente militare în care fortificaţia Clujului a jucat un rol important în apărarea oraşului. | ''Incinta medievală'', construită în sec. al XV-lea, este descrisă în continuare, cu prezentarea unor consideraţii privind elementele fortificaţiei (principalele turnuri) şi a traseului acesteia, a unor evenimente militare în care fortificaţia Clujului a jucat un rol important în apărarea oraşului. | ||
Versiunea de la data 14 ianuarie 2011 10:30
Cluj-Napoca: vestigii, monumente, muzee/Damian Todiţa. - Cluj-Napoca: Editura Studia, 2009, 85 p., ISBN 978-973-8390-43-0
Eseul Repere în timp care deschide volumul, punctează factorii geografici şi economici care au favorizat dezvoltarea aşezării, vorbeşte despre vestigiile din epocile străveche şi veche, evoluţia aşezării până la afirmarea oraşului medieval.
Al doilea capitol, intitulat Diversitatea religioasă, prezintă cele mai importante edificii religioase ale oraşului, cu detalii semnificative de natură istorică şi artistică, cu respectarea principiului cronologic [Biserica Franciscanilor, Capela Sf. Iacob, Biserica Sf. Mihail, Biserica Reformată (Biserica lui Mathia Corvin), Biserica Piariştilor, Biserica Minoriţilor (Catedrala Greco-Catolică), Biserica din Deal, Biserica Bob, Biserica Unitariană, Biserica Evanghelică, Biserica reformată (calvină), Sinagoga Neologă şi Casa Rabinului, Biserica cu Cocoş, Catedrala Mitropolitană „Adormirea Maicii Domnului”].
Incinta medievală, construită în sec. al XV-lea, este descrisă în continuare, cu prezentarea unor consideraţii privind elementele fortificaţiei (principalele turnuri) şi a traseului acesteia, a unor evenimente militare în care fortificaţia Clujului a jucat un rol important în apărarea oraşului.
În capitolul Pieţe şi străzi, respectând acelaşi principiu cronologic sunt prezentate Forumul roman, Piaţa Muzeului, Piaţa Unirii, Piaţa Lucian Blaga, Piaţa Ştefan cel Mare şi Piaţa Avram Iancu.
Urmează capitolul Palate, în care sunt descrise edificii remarcabile construite în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi Începutul secolului al XIX-lea (Palatul „Rhédey”, Palatul „Iosika”, Palatul „Banffy”, Palatul „Teleky”, Palatul „Toldalagi-Korda”, Reduta, Hotelul Biasini, Primăria veche, Teatrul Naţional „Lucian Blaga”).
Într-un capitol aparte, Statui şi grupuri statuare, sunt prezentate monumentele emblematice ale Clujului ( Statuia Mariei Protectoare, Obeliscul franciscan, Grupul statuar „Matei Corvin”, Statuia „Sf. Gheorghe omorând balaurul”, Statuia „Lupa Capitolina”, Grupul statuar „Şcoala Ardeleană”, Grupul statuar „Horea, Cloşca şi Crişan”, Statuia lui Baba Novac, Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, Monumentul lui Avram Iancu, Monumentul Memorandiştilor, Crucea de pe Cetăţuie, Monumentul „Glorie Ostaşului Român”.
În capitolul Muzee sunt prezentate, prin scurte descrieri cu caracter istoric: Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Colecţia de Istorie a Farmaciei, Muzeul Zoologic, Muzeul de Speologie „Emil Racoviţă”.
Paginile următoare cuprind reconstituiri care se referă la Cetăţuie şi Calvaria.
Capitolul Peceţi particulare cuprinde scurte eseuri privind reţeaua stradală a oraşului (Simetrie şi asimetrie), despre „jus gladii” şi reprezentarea oraşului prin însemnul celor patru turnuri de pe turnul bisericii oraşului până în sec. al XVII-lea (Turnuri şi turnuleţe), despre Matei Corvin şi Ştefan Bocskay ca regi „daţi” de oraşul de pe Someş (Oraşul regilor), despre Claudiopolis – Laudiopolis (Oraşul lăudăroşilor), despre istoricul carosabilului clujean (Porţi şi pavaje), despre mesaje lăsate de citadini pe zidurile a trei clădiri: o crâşmă, o biserică şi la Universitate (Mesaje peste timp).
Volumul se încheie cu o Bibliografie selectivă şi o hartă cu instituţii şi obiective turistice din zona centrală.
