De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 14 ianuarie 2011 10:43 (modifică)
Geta (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 14 ianuarie 2011 10:46 (modifică) (anulează)
Geta (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 5: Linia 5:
Antologia cuprinde mai multe texte, în care fiecare – scriitori sau „ne-scriitori” – vorbeşte despre ''Clujul copilăriei, al studenţiei'', despre ''Clujul de odinioară, dar şi de azi'', ''mărturii despre oameni, dar mai ales despre locuri'', care să ajute la conturarea unei identităţi a Clujului. Antologia cuprinde mai multe texte, în care fiecare – scriitori sau „ne-scriitori” – vorbeşte despre ''Clujul copilăriei, al studenţiei'', despre ''Clujul de odinioară, dar şi de azi'', ''mărturii despre oameni, dar mai ales despre locuri'', care să ajute la conturarea unei identităţi a Clujului.
-Sunt incluse, astfel, peste o sută de mărturii legate de Cluj: Elena Abrudan – ''Schimbarea la faţă'', Dorin Almăşan – ''Exact o jumătate de veac, (Ne)fericiţii marelui oraş, Idolii rămân în temple'', Valeriu Anania – ''Studenţie transilvană'', Apor Péter, Ioan-Pavel Azap – ''Apă de Cluj'', Balázs Imre József – ''Statuia de aer'', Nicolae Balotă – ''Bun rămas, în amurg'', Sâniana Batişte – ''Vino acum şi Mănuşa'', Horia Bădescu – ''Baladă studenţească şi Balada toamnelor tîrzii'', Alexa Gavril Bâle – ''Clujul între amintiri şi reîntoarcere'', Mariana Bojan – ''Oraşul mierlă'', Ştefan Borbély – ''Ce ar mai fi de spus?'', Ion Brad – ''Clujul fiecăruia'', Lavinia Branişte – ''Strada Horea'', Nicolae Breban – ''Eternul Cluj'', Teofil Bugnariu – ''De ce iubim Clujul?'', Virgil Bulat – ''Ilustrate clujene (1), (2) şi (3)'', Mircea Ioan Casimcea – ''Clujul cu două cetăţi'', Dumitru Cerna – '''Oraşul adoptiv, Ronsetul Călătoriei şi Clujul meu'', Doina Cetea – ''Strada cea lungă'', Minerva Chira – ''Clujul-sănătate, carte'', Aura Christi – ''Despre Clujul meu de litere'', Ioana Cistelecan – ''Clujul meu'', Ion Cocora – ''Clujul şi Arhitecţii oraşului'', Eugen Cojocaru – ''Multe s-au clarificat'', Sanda Cordoş – ''Inefabila captivitate a Oraşului iubit'', Cornel Cotuţiu – ''În căutarea unui petic de catifea'', Constantin Cubleşan – ''Amintiri din Clujul anilor `50'', Adi Dohotaru – ''Clujul în 2030 (sau O după-amiază cu băieţii)'', Raluca Filip – ''Oraşul meu'', Andrei Fischof – ''Din jurnalul unui student nevindecat, Auguste de Gerando'', Mircea Ghiţulescu – ''La jumătatea drumului'', Mircea Goga – ''Oraşul în lumina ochilor şi Oraşul'', Vasile Gogea – ''Vedere din Clausenburg'', Adrian Grănescu – ''Copilăria la Cluj'', Gheorghe Grigurcu – ''Suită clujeană'', Gheorghe Grigurcu, Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican – ''Clujul ca biografie'', Andreas Gromo, Claudiu Groza – ''Cluj, dimineaţa devreme'', Aurel Gurghianu – ''Un fel de confesiune'', Herepei János, Laura Husti-Răduleţ – ''roll over Beethoven, pe o bancă (de fiecare dată, alta), mirosuri, troleu cu bilet de călătorie şi `luminaţie`'', Vasile Igna – ''Mici repere subiective'', Florina Ilis – ''O luăm pe jos'', Tudor Ionescu – ''Île de la Cité de Cluj'', Martha Izsák – ''Clujul înnobilat de Lucian Blaga'', Alexandru Jurcan – ''Scaunul din dreapta uşii'', Ioan Kemény – ''Memorii (1607-1662)'', Vasile Lechinţan – ''Străzile Clujului la 1800'', Johannes Linczigh, Lukács József – ''Statuia Sfântului Gheorghe'', Makkai Laszlo, Ştefan Manasia – ''tourette (2), eu şi seniorul sârb Vasko Popa, alergând prin Mănăştur după bani şi mailpoem'', Nicolae Manolescu – ''Pietonul Clujului'', Victor Constantin Măruţoiu – ''În preajma Calvariei'', Alexandra Medrea – ''Arca memoriei'', Virgil Mihaiu – ''În replică'', Ovidiu Moceanu – ''Clujul din inima mea'', Andrei Moldovan – ''Omul în loden'', V.E. Moldovan – ''Clujul [1913]'', Molnos Lajos – ''Mama – toamna, Baladă către mine însumi, Natură moartă. Familia, Intermezzo istoric şi Cîntec de cucuvea'', Radu Munteanu – ''Faber est suae quisque fortunae'', Ion Mureşan – ''Oraşul din oglindă'', Marcel Mureşeanu – ''O, Cluj frumos, o, Cluj frumos'', Ion Negoiţescu – ''Din Straja dragonilor'', Ioan Negru – ''Cantina istoriei'', Victor Nicolae – ''Noaptea, când răsare soarele'', Olimpiu Nuşfelean – ''Clujul fără copilăria mea, Clujul cu tinereţea noastră, Colb pe oraş, Noapte la Cluj'', Mircea Opriţă – ''Utopie tangibilă'', Maria Pal – ''Pâlpâie stins, Peste pâine şi vin, Cu pas egal, Se inelează, Trupul altei nopţi şi În pieptul tău, Passuth László'', Dora Pavel – ''Scara de rezervă'', Cosmin Perţa – ''Scurtă relatare despre Cluj şi Manasia'', Irina Petraş – ''Clujul, locul meu de mijloc'', Marta Petreu – ''Face trenul Uuuuuu!, şi mămica nu mai vine şi Oraşul de jos, oraşul de sus'', Petru Poantă – ''Clujul meu'', Ion Pop – ''Curriculum vitae'', Mircea Popa – ''Clujul studenţiei mele şi Oraşul meu'', Adrian Popescu – ''Invitat la un seminar'', Titu Popescu – ''Clujul, din care nu am vrut să plec'', Aron Pumnul – ''Târgul de cai în Cluj'', Ilie Rad, Aurel Rău – ''Corifeii lui Romul Ladea şi Străzi din Cluj'', Dan Rebreanu – ''Clujul pierdut, Clujul regăsit'', Persida Rugu – ''Relief interior'', Horia Stanca – ''Clujul acum 60 de ani'', Virgil Stanciu – ''Din filme se însăilează viaţa şi Clujul traducătorilor'', Octavian Şchiau – ''Clujul lui Ion Breazu'', Aurel Şorobetea – ''Privire de pe cetăţuie'', Mil. Ştiopu – ''Seara la Cluj'', Cs. Szabo Laszlo, Grete Tartler – ''Poveşti de la „Fântâna lui Zur-Dumnezeu” şi Călătorie de noapte'', Victor Ţarină – ''Pink Floyd sau Pod peste Someş, Labirint, La ieşirea din Croco şi Pe străzile cetăţii'', Flavia Teoc – ''Regi, pinguini, otrăvuri'', Mircea Tomuş – ''Îmbrăcat în cântec şi tămâie'', Adrian Ţion – ''Fotografii în sepia'', Radu Ţuculescu –'' Muzică lîngă umbrele călugărilo franciscani'', Cornel Udrea – ''Sala 30'', Ion Vartic – ''Mic ghid de geografie culturală'', Mircea Vaida-Voevod – ''Burg transilvan'', Valeriu Varvari – ''Ca nişte albatroşi'', Theodor Vasilache – ''Cluj'', Alexandru Vlad – ''Oraşul, subiectiv'', Ion Vlad – ''A fost odată în Cluj'', Romulus Vuia – ''Cetăţuia'', George Vulturescu – ''Cluj, Celălalt Cavaler'', Mircea Zaciu – ''Clujul „meu”, format din umbre'', Andrei Zanca. +Sunt incluse, astfel, peste o sută de mărturii legate de Cluj: Elena Abrudan – ''Schimbarea la faţă'', Dorin Almăşan – ''Exact o jumătate de veac, (Ne)fericiţii marelui oraş, Idolii rămân în temple'', Valeriu Anania – ''Studenţie transilvană'', Apor Péter, Ioan-Pavel Azap – ''Apă de Cluj'', Balázs Imre József – ''Statuia de aer'', Nicolae Balotă – ''Bun rămas, în amurg'', Sânziana Batişte – ''Vino acum şi Mănuşa'', Horia Bădescu – ''Baladă studenţească şi Balada toamnelor tîrzii'', Alexa Gavril Bâle – ''Clujul între amintiri şi reîntoarcere'', Mariana Bojan – ''Oraşul mierlă'', Ştefan Borbély – ''Ce ar mai fi de spus?'', Ion Brad – ''Clujul fiecăruia'', Lavinia Branişte – ''Strada Horea'', Nicolae Breban – ''Eternul Cluj'', Teofil Bugnariu – ''De ce iubim Clujul?'', Virgil Bulat – ''Ilustrate clujene (1), (2) şi (3)'', Mircea Ioan Casimcea – ''Clujul cu două cetăţi'', Dumitru Cerna – '''Oraşul adoptiv, Ronsetul Călătoriei şi Clujul meu'', Doina Cetea – ''Strada cea lungă'', Minerva Chira – ''Clujul-sănătate, carte'', Aura Christi – ''Despre Clujul meu de litere'', Ioana Cistelecan – ''Clujul meu'', Ion Cocora – ''Clujul şi Arhitecţii oraşului'', Eugen Cojocaru – ''Multe s-au clarificat'', Sanda Cordoş – ''Inefabila captivitate a Oraşului iubit'', Cornel Cotuţiu – ''În căutarea unui petic de catifea'', Constantin Cubleşan – ''Amintiri din Clujul anilor `50'', Adi Dohotaru – ''Clujul în 2030 (sau O după-amiază cu băieţii)'', Raluca Filip – ''Oraşul meu'', Andrei Fischof – ''Din jurnalul unui student nevindecat, Auguste de Gerando'', Mircea Ghiţulescu – ''La jumătatea drumului'', Mircea Goga – ''Oraşul în lumina ochilor şi Oraşul'', Vasile Gogea – ''Vedere din Clausenburg'', Adrian Grănescu – ''Copilăria la Cluj'', Gheorghe Grigurcu – ''Suită clujeană'', Gheorghe Grigurcu, Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican – ''Clujul ca biografie'', Andreas Gromo, Claudiu Groza – ''Cluj, dimineaţa devreme'', Aurel Gurghianu – ''Un fel de confesiune'', Herepei János, Laura Husti-Răduleţ – ''roll over Beethoven, pe o bancă (de fiecare dată, alta), mirosuri, troleu cu bilet de călătorie şi `luminaţie`'', Vasile Igna – ''Mici repere subiective'', Florina Ilis – ''O luăm pe jos'', Tudor Ionescu – ''Île de la Cité de Cluj'', Martha Izsák – ''Clujul înnobilat de Lucian Blaga'', Alexandru Jurcan – ''Scaunul din dreapta uşii'', Ioan Kemény – ''Memorii (1607-1662)'', Vasile Lechinţan – ''Străzile Clujului la 1800'', Johannes Linczigh, Lukács József – ''Statuia Sfântului Gheorghe'', Makkai Laszlo, Ştefan Manasia – ''tourette (2), eu şi seniorul sârb Vasko Popa, alergând prin Mănăştur după bani şi mailpoem'', Nicolae Manolescu – ''Pietonul Clujului'', Victor Constantin Măruţoiu – ''În preajma Calvariei'', Alexandra Medrea – ''Arca memoriei'', Virgil Mihaiu – ''În replică'', Ovidiu Moceanu – ''Clujul din inima mea'', Andrei Moldovan – ''Omul în loden'', V.E. Moldovan – ''Clujul [1913]'', Molnos Lajos – ''Mama – toamna, Baladă către mine însumi, Natură moartă. Familia, Intermezzo istoric şi Cîntec de cucuvea'', Radu Munteanu – ''Faber est suae quisque fortunae'', Ion Mureşan – ''Oraşul din oglindă'', Marcel Mureşeanu – ''O, Cluj frumos, o, Cluj frumos'', Ion Negoiţescu – ''Din Straja dragonilor'', Ioan Negru – ''Cantina istoriei'', Victor Nicolae – ''Noaptea, când răsare soarele'', Olimpiu Nuşfelean – ''Clujul fără copilăria mea, Clujul cu tinereţea noastră, Colb pe oraş, Noapte la Cluj'', Mircea Opriţă – ''Utopie tangibilă'', Maria Pal – ''Pâlpâie stins, Peste pâine şi vin, Cu pas egal, Se inelează, Trupul altei nopţi şi În pieptul tău, Passuth László'', Dora Pavel – ''Scara de rezervă'', Cosmin Perţa – ''Scurtă relatare despre Cluj şi Manasia'', Irina Petraş – ''Clujul, locul meu de mijloc'', Marta Petreu – ''Face trenul Uuuuuu!, şi mămica nu mai vine şi Oraşul de jos, oraşul de sus'', Petru Poantă – ''Clujul meu'', Ion Pop – ''Curriculum vitae'', Mircea Popa – ''Clujul studenţiei mele şi Oraşul meu'', Adrian Popescu – ''Invitat la un seminar'', Titu Popescu – ''Clujul, din care nu am vrut să plec'', Aron Pumnul – ''Târgul de cai în Cluj'', Ilie Rad, Aurel Rău – ''Corifeii lui Romul Ladea şi Străzi din Cluj'', Dan Rebreanu – ''Clujul pierdut, Clujul regăsit'', Persida Rugu – ''Relief interior'', Horia Stanca – ''Clujul acum 60 de ani'', Virgil Stanciu – ''Din filme se însăilează viaţa şi Clujul traducătorilor'', Octavian Şchiau – ''Clujul lui Ion Breazu'', Aurel Şorobetea – ''Privire de pe cetăţuie'', Mil. Ştiopu – ''Seara la Cluj'', Cs. Szabo Laszlo, Grete Tartler – ''Poveşti de la „Fântâna lui Zur-Dumnezeu” şi Călătorie de noapte'', Victor Ţarină – ''Pink Floyd sau Pod peste Someş, Labirint, La ieşirea din Croco şi Pe străzile cetăţii'', Flavia Teoc – ''Regi, pinguini, otrăvuri'', Mircea Tomuş – ''Îmbrăcat în cântec şi tămâie'', Adrian Ţion – ''Fotografii în sepia'', Radu Ţuculescu –'' Muzică lîngă umbrele călugărilo franciscani'', Cornel Udrea – ''Sala 30'', Ion Vartic – ''Mic ghid de geografie culturală'', Mircea Vaida-Voevod – ''Burg transilvan'', Valeriu Varvari – ''Ca nişte albatroşi'', Theodor Vasilache – ''Cluj'', Alexandru Vlad – ''Oraşul, subiectiv'', Ion Vlad – ''A fost odată în Cluj'', Romulus Vuia – ''Cetăţuia'', George Vulturescu – ''Cluj, Celălalt Cavaler'', Mircea Zaciu – ''Clujul „meu”, format din umbre'', Andrei Zanca.
Cartea prezintă imagini din arhiva [[Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”|Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj]], din arhiva personală a '''Irinei Petraş''', precum şi din colecţiile altor scriitori clujeni. Deoarece rolul fotografiilor în această antologie e mai mult decorativ, decât documentar, legendele lipsesc sau sunt sumare. Cartea prezintă imagini din arhiva [[Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”|Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj]], din arhiva personală a '''Irinei Petraş''', precum şi din colecţiile altor scriitori clujeni. Deoarece rolul fotografiilor în această antologie e mai mult decorativ, decât documentar, legendele lipsesc sau sunt sumare.

Versiunea de la data 14 ianuarie 2011 10:46

Clujul din cuvinte / antologie ilustrată alcătuită de Irina Petraş. – Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008. – 431 p.: il., ISBN 978-973-133-474-5

Cartea începe cu un Argument – Fragmente despre locuire – semnat Irina Petraş, cu un citat din Gaston Bachelard, „Apa şi visele” şi cu un citat din Lucian Blaga, precum şi cu nişte Note ale coordonatorului lucrării.

Antologia cuprinde mai multe texte, în care fiecare – scriitori sau „ne-scriitori” – vorbeşte despre Clujul copilăriei, al studenţiei, despre Clujul de odinioară, dar şi de azi, mărturii despre oameni, dar mai ales despre locuri, care să ajute la conturarea unei identităţi a Clujului.

Sunt incluse, astfel, peste o sută de mărturii legate de Cluj: Elena Abrudan – Schimbarea la faţă, Dorin Almăşan – Exact o jumătate de veac, (Ne)fericiţii marelui oraş, Idolii rămân în temple, Valeriu Anania – Studenţie transilvană, Apor Péter, Ioan-Pavel Azap – Apă de Cluj, Balázs Imre József – Statuia de aer, Nicolae Balotă – Bun rămas, în amurg, Sânziana Batişte – Vino acum şi Mănuşa, Horia Bădescu – Baladă studenţească şi Balada toamnelor tîrzii, Alexa Gavril Bâle – Clujul între amintiri şi reîntoarcere, Mariana Bojan – Oraşul mierlă, Ştefan Borbély – Ce ar mai fi de spus?, Ion Brad – Clujul fiecăruia, Lavinia Branişte – Strada Horea, Nicolae Breban – Eternul Cluj, Teofil Bugnariu – De ce iubim Clujul?, Virgil Bulat – Ilustrate clujene (1), (2) şi (3), Mircea Ioan Casimcea – Clujul cu două cetăţi, Dumitru Cerna – 'Oraşul adoptiv, Ronsetul Călătoriei şi Clujul meu, Doina Cetea – Strada cea lungă, Minerva Chira – Clujul-sănătate, carte, Aura Christi – Despre Clujul meu de litere, Ioana Cistelecan – Clujul meu, Ion Cocora – Clujul şi Arhitecţii oraşului, Eugen Cojocaru – Multe s-au clarificat, Sanda Cordoş – Inefabila captivitate a Oraşului iubit, Cornel Cotuţiu – În căutarea unui petic de catifea, Constantin Cubleşan – Amintiri din Clujul anilor `50, Adi Dohotaru – Clujul în 2030 (sau O după-amiază cu băieţii), Raluca Filip – Oraşul meu, Andrei Fischof – Din jurnalul unui student nevindecat, Auguste de Gerando, Mircea Ghiţulescu – La jumătatea drumului, Mircea Goga – Oraşul în lumina ochilor şi Oraşul, Vasile Gogea – Vedere din Clausenburg, Adrian Grănescu – Copilăria la Cluj, Gheorghe Grigurcu – Suită clujeană, Gheorghe Grigurcu, Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican – Clujul ca biografie, Andreas Gromo, Claudiu Groza – Cluj, dimineaţa devreme, Aurel Gurghianu – Un fel de confesiune, Herepei János, Laura Husti-Răduleţ – roll over Beethoven, pe o bancă (de fiecare dată, alta), mirosuri, troleu cu bilet de călătorie şi `luminaţie`, Vasile Igna – Mici repere subiective, Florina Ilis – O luăm pe jos, Tudor Ionescu – Île de la Cité de Cluj, Martha Izsák – Clujul înnobilat de Lucian Blaga, Alexandru Jurcan – Scaunul din dreapta uşii, Ioan Kemény – Memorii (1607-1662), Vasile Lechinţan – Străzile Clujului la 1800, Johannes Linczigh, Lukács József – Statuia Sfântului Gheorghe, Makkai Laszlo, Ştefan Manasia – tourette (2), eu şi seniorul sârb Vasko Popa, alergând prin Mănăştur după bani şi mailpoem, Nicolae Manolescu – Pietonul Clujului, Victor Constantin Măruţoiu – În preajma Calvariei, Alexandra Medrea – Arca memoriei, Virgil Mihaiu – În replică, Ovidiu Moceanu – Clujul din inima mea, Andrei Moldovan – Omul în loden, V.E. Moldovan – Clujul [1913], Molnos Lajos – Mama – toamna, Baladă către mine însumi, Natură moartă. Familia, Intermezzo istoric şi Cîntec de cucuvea, Radu Munteanu – Faber est suae quisque fortunae, Ion Mureşan – Oraşul din oglindă, Marcel Mureşeanu – O, Cluj frumos, o, Cluj frumos, Ion Negoiţescu – Din Straja dragonilor, Ioan Negru – Cantina istoriei, Victor Nicolae – Noaptea, când răsare soarele, Olimpiu Nuşfelean – Clujul fără copilăria mea, Clujul cu tinereţea noastră, Colb pe oraş, Noapte la Cluj, Mircea Opriţă – Utopie tangibilă, Maria Pal – Pâlpâie stins, Peste pâine şi vin, Cu pas egal, Se inelează, Trupul altei nopţi şi În pieptul tău, Passuth László, Dora Pavel – Scara de rezervă, Cosmin Perţa – Scurtă relatare despre Cluj şi Manasia, Irina Petraş – Clujul, locul meu de mijloc, Marta Petreu – Face trenul Uuuuuu!, şi mămica nu mai vine şi Oraşul de jos, oraşul de sus, Petru Poantă – Clujul meu, Ion Pop – Curriculum vitae, Mircea Popa – Clujul studenţiei mele şi Oraşul meu, Adrian Popescu – Invitat la un seminar, Titu Popescu – Clujul, din care nu am vrut să plec, Aron Pumnul – Târgul de cai în Cluj, Ilie Rad, Aurel Rău – Corifeii lui Romul Ladea şi Străzi din Cluj, Dan Rebreanu – Clujul pierdut, Clujul regăsit, Persida Rugu – Relief interior, Horia Stanca – Clujul acum 60 de ani, Virgil Stanciu – Din filme se însăilează viaţa şi Clujul traducătorilor, Octavian Şchiau – Clujul lui Ion Breazu, Aurel Şorobetea – Privire de pe cetăţuie, Mil. Ştiopu – Seara la Cluj, Cs. Szabo Laszlo, Grete Tartler – Poveşti de la „Fântâna lui Zur-Dumnezeu” şi Călătorie de noapte, Victor Ţarină – Pink Floyd sau Pod peste Someş, Labirint, La ieşirea din Croco şi Pe străzile cetăţii, Flavia Teoc – Regi, pinguini, otrăvuri, Mircea Tomuş – Îmbrăcat în cântec şi tămâie, Adrian Ţion – Fotografii în sepia, Radu Ţuculescu – Muzică lîngă umbrele călugărilo franciscani, Cornel Udrea – Sala 30, Ion Vartic – Mic ghid de geografie culturală, Mircea Vaida-Voevod – Burg transilvan, Valeriu Varvari – Ca nişte albatroşi, Theodor Vasilache – Cluj, Alexandru Vlad – Oraşul, subiectiv, Ion Vlad – A fost odată în Cluj, Romulus Vuia – Cetăţuia, George Vulturescu – Cluj, Celălalt Cavaler, Mircea Zaciu – Clujul „meu”, format din umbre, Andrei Zanca.

Cartea prezintă imagini din arhiva Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj, din arhiva personală a Irinei Petraş, precum şi din colecţiile altor scriitori clujeni. Deoarece rolul fotografiilor în această antologie e mai mult decorativ, decât documentar, legendele lipsesc sau sunt sumare.

Fotografiile Clujului de astăzi, văzut de sus, aparţin artistului-fotograf Ştefan Socaciu, iar unele sunt preluate de pe internet.