De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 14 ianuarie 2011 11:16 (modifică) Geta (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 14 ianuarie 2011 11:17 (modifică) (anulează) Geta (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 7: | Linia 7: | ||
| Capitolul al doilea, ''Aspecte ale dezvoltării oraşului medieval'', surprinde momente din evoluţia Clujului, în subcapitole ca: ''Formarea localităţii Cluj'', ''Societatea clujeană înainte de invazia mongolă'', ''Clujul după invazia mongolă'', ''Construcţia sistemului de apărare al oraşului'', ''Construcţia zidurilor din epoca lui Sigismund de Luxemburg'', ''Casa natală a regelui Matia''. | Capitolul al doilea, ''Aspecte ale dezvoltării oraşului medieval'', surprinde momente din evoluţia Clujului, în subcapitole ca: ''Formarea localităţii Cluj'', ''Societatea clujeană înainte de invazia mongolă'', ''Clujul după invazia mongolă'', ''Construcţia sistemului de apărare al oraşului'', ''Construcţia zidurilor din epoca lui Sigismund de Luxemburg'', ''Casa natală a regelui Matia''. | ||
| - | [[Biserica Sfântul Mihail|Biserica Sfîntul Mihail]] face obiectul capitolului al treilea al cărţii. Se analizează aici: ''Locul unde a fost construită biserica'', ''Capela Sfîntul Iacob'', ''Construcţia şi descrierea bisericii Sf. Mihail'', ''Picturile bisericii'' şi ''Fresca din capela Schleunig''. | + | ''[[Biserica Sfântul Mihail|Biserica Sfîntul Mihail]]'' face obiectul capitolului al treilea al cărţii. Se analizează aici: ''Locul unde a fost construită biserica'', ''Capela Sfîntul Iacob'', ''Construcţia şi descrierea bisericii Sf. Mihail'', ''Picturile bisericii'' şi ''Fresca din capela Schleunig''. |
| ''Biserica şi mănăstirea franciscană (fostă dominicană)'' este prezentată în capitolul al patrulea, fiind analizate aspecte legate de: ''Locul unde a fost construită biserica, Ctitorii şi constructorii bisericii şi ai mănăstirii, Descrierea elementelor gotice ale bisericii şi mănăstirii şi Vechea mănăstire dominicană'', mai târziu franciscană, azi Liceul de Muzică. | ''Biserica şi mănăstirea franciscană (fostă dominicană)'' este prezentată în capitolul al patrulea, fiind analizate aspecte legate de: ''Locul unde a fost construită biserica, Ctitorii şi constructorii bisericii şi ai mănăstirii, Descrierea elementelor gotice ale bisericii şi mănăstirii şi Vechea mănăstire dominicană'', mai târziu franciscană, azi Liceul de Muzică. | ||
| Linia 13: | Linia 13: | ||
| Capitolul al cincilea este dedicat ''[[Biserica Reformată Centrală (Biserica Reformată din strada Lupului, strada Kogălniceanu de azi)|Bisericii reformate din strada Lupului (M. Kogălniceanu)]]''. Sunt cuprinse aici următoarele subcapitole: ''Locul unde a fost construită biserica, Ctitorul şi constructorii bisericii, Construcţia bisericii, Descrierea bisericii, Biserica în timpul Reformei religioase, Istoria bisericii ca locaş de cult reformat, Amvonul bisericii, Blazoanele nobiliare aflate în biserica din strada Lupului''. | Capitolul al cincilea este dedicat ''[[Biserica Reformată Centrală (Biserica Reformată din strada Lupului, strada Kogălniceanu de azi)|Bisericii reformate din strada Lupului (M. Kogălniceanu)]]''. Sunt cuprinse aici următoarele subcapitole: ''Locul unde a fost construită biserica, Ctitorul şi constructorii bisericii, Construcţia bisericii, Descrierea bisericii, Biserica în timpul Reformei religioase, Istoria bisericii ca locaş de cult reformat, Amvonul bisericii, Blazoanele nobiliare aflate în biserica din strada Lupului''. | ||
| - | Biserica din Cluj-Mănăştur face obiectul capitolului al şaselea, unde este prezentată şi descrisă în amănunt. | + | ''Biserica din Cluj-Mănăştur'' face obiectul capitolului al şaselea, unde este prezentată şi descrisă în amănunt. |
| - | [[Statuia ecvestă a lui Sf. Gheorghe|Statuia Sfîntului Gheorghe]] este prezentată şi descrisă în capitolul al şaptelea. | + | ''[[Statuia ecvestă a lui Sf. Gheorghe|Statuia Sfîntului Gheorghe]]'' este prezentată şi descrisă în capitolul al şaptelea. |
| - | Cartea se încheie cu o bibliografie. | + | Cartea se încheie cu o ''bibliografie''. |
| <br> | <br> | ||
| [[Categorie:Cluj]] | [[Categorie:Cluj]] | ||
| [[Categorie:Bibliografii]] | [[Categorie:Bibliografii]] | ||
Versiunea de la data 14 ianuarie 2011 11:17
Clujul gotic/Lukacs Jozsef; volum ilustrat cu fotografii de Vardai Levente. – Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 2007. – 120 p. : foto. alb-negru şi color, ISBN 978-973-9279-95-6
Cartea este structurată pe 7 capitole, textul fiind completat cu ilustraţii alb-negru şi color reprezentând monumente istorice din Cluj.
Primul capitol, Lumea stilului gotic, prezintă câteva din trăsăturile caracteristice stilului gotic şi importanţa pe care perioada stilului gotic a avut-o în dezvoltarea oraşului Cluj.
Capitolul al doilea, Aspecte ale dezvoltării oraşului medieval, surprinde momente din evoluţia Clujului, în subcapitole ca: Formarea localităţii Cluj, Societatea clujeană înainte de invazia mongolă, Clujul după invazia mongolă, Construcţia sistemului de apărare al oraşului, Construcţia zidurilor din epoca lui Sigismund de Luxemburg, Casa natală a regelui Matia.
Biserica Sfîntul Mihail face obiectul capitolului al treilea al cărţii. Se analizează aici: Locul unde a fost construită biserica, Capela Sfîntul Iacob, Construcţia şi descrierea bisericii Sf. Mihail, Picturile bisericii şi Fresca din capela Schleunig.
Biserica şi mănăstirea franciscană (fostă dominicană) este prezentată în capitolul al patrulea, fiind analizate aspecte legate de: Locul unde a fost construită biserica, Ctitorii şi constructorii bisericii şi ai mănăstirii, Descrierea elementelor gotice ale bisericii şi mănăstirii şi Vechea mănăstire dominicană, mai târziu franciscană, azi Liceul de Muzică.
Capitolul al cincilea este dedicat Bisericii reformate din strada Lupului (M. Kogălniceanu). Sunt cuprinse aici următoarele subcapitole: Locul unde a fost construită biserica, Ctitorul şi constructorii bisericii, Construcţia bisericii, Descrierea bisericii, Biserica în timpul Reformei religioase, Istoria bisericii ca locaş de cult reformat, Amvonul bisericii, Blazoanele nobiliare aflate în biserica din strada Lupului.
Biserica din Cluj-Mănăştur face obiectul capitolului al şaselea, unde este prezentată şi descrisă în amănunt.
Statuia Sfîntului Gheorghe este prezentată şi descrisă în capitolul al şaptelea.
Cartea se încheie cu o bibliografie.
