De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 1 august 2014 11:46 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) (→Documente online) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 7 septembrie 2015 12:07 (modifică) (anulează) Ica (Talk | contribuţii) (→Documente online) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| + | ==Documente tipărite== | ||
| + | *[[Ancheta pilot. Generaţii şi Gen la Cluj : Diferenţe de gen şi intergeneraţionale în comportamentul reproductiv şi parteneriat familial/coord. Cornelia Mureşan. – Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană, 2005, 233 p.]] | ||
| + | *[[Din lumea copiilor părăsiţi : Demonstraţiuni practice-statistice din activitatea Azilului de copii din Cluj/Axente Iancu. – Cluj: Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1926, 155 p. ]] | ||
| + | *[[Facultatea de Medicină, şcoala medicală clujeană şi spitalele din Cluj (1500-2000) : scurt istoric/Florea Marin. - Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2004, 929 p.]] | ||
| + | *[[Lista morţilor din matriculele bisericii evanghelice luterane din Cluj: Teză pentru Doctorat în medicină şi chirurgie prezentată şi susţinută în ziua de 20 ianuarie 1938/Walter Schobel. – Cluj: Tipografia Universala Cluj, 1938, 39 p. ]] | ||
| + | *[[Probleme demografice clujene şi raport de activitate pe anul 1935 : Partea III : Serviciul sanitar şi de ocrotire al municipiului Cluj/Petre Vlad. – Cluj: Institutul de Arte Grafice „Universala” S.A., s.a., 125 p.]] | ||
| + | *[[Centrul Clinic de Diabet, Nutriţie, Boli metabolice Cluj-Napoca: Evocări şi faptele prezentului/ profesor dr. N. Hâncu. - Cluj-Napoca : Echinox, 2002. - 80 p. ; fig.]] | ||
| + | *[[Medicina clujeană în cuvinte şi idei înţelepte/Florea Marin. - Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006. - 526 p. - Bibliogr. p. 509-514; Index; Rez. în lb. eng.]] | ||
| + | *[[Organizarea combaterii plăgilor sociale în Ardeal : anii 1919-1928/Dominic Stanca. – Cluj : s.n., s.a, 126 p.]] | ||
| ==Documente online== | ==Documente online== | ||
| * Ioan Bolovan, Sorina Paula Bolovan, '''Populaţia oraşului Cluj în secolul al XX-lea, în Transilvania în secolele XIX-XX : studii de demografie istorică : omagiu profesorului Liviu Maior''', p. 213-240. | * Ioan Bolovan, Sorina Paula Bolovan, '''Populaţia oraşului Cluj în secolul al XX-lea, în Transilvania în secolele XIX-XX : studii de demografie istorică : omagiu profesorului Liviu Maior''', p. 213-240. | ||
Versiunea de la data 7 septembrie 2015 12:07
Documente tipărite
- Ancheta pilot. Generaţii şi Gen la Cluj : Diferenţe de gen şi intergeneraţionale în comportamentul reproductiv şi parteneriat familial/coord. Cornelia Mureşan. – Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană, 2005, 233 p.
- Din lumea copiilor părăsiţi : Demonstraţiuni practice-statistice din activitatea Azilului de copii din Cluj/Axente Iancu. – Cluj: Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1926, 155 p.
- Facultatea de Medicină, şcoala medicală clujeană şi spitalele din Cluj (1500-2000) : scurt istoric/Florea Marin. - Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2004, 929 p.
- Lista morţilor din matriculele bisericii evanghelice luterane din Cluj: Teză pentru Doctorat în medicină şi chirurgie prezentată şi susţinută în ziua de 20 ianuarie 1938/Walter Schobel. – Cluj: Tipografia Universala Cluj, 1938, 39 p.
- Probleme demografice clujene şi raport de activitate pe anul 1935 : Partea III : Serviciul sanitar şi de ocrotire al municipiului Cluj/Petre Vlad. – Cluj: Institutul de Arte Grafice „Universala” S.A., s.a., 125 p.
- Centrul Clinic de Diabet, Nutriţie, Boli metabolice Cluj-Napoca: Evocări şi faptele prezentului/ profesor dr. N. Hâncu. - Cluj-Napoca : Echinox, 2002. - 80 p. ; fig.
- Medicina clujeană în cuvinte şi idei înţelepte/Florea Marin. - Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006. - 526 p. - Bibliogr. p. 509-514; Index; Rez. în lb. eng.
- Organizarea combaterii plăgilor sociale în Ardeal : anii 1919-1928/Dominic Stanca. – Cluj : s.n., s.a, 126 p.
Documente online
- Ioan Bolovan, Sorina Paula Bolovan, Populaţia oraşului Cluj în secolul al XX-lea, în Transilvania în secolele XIX-XX : studii de demografie istorică : omagiu profesorului Liviu Maior, p. 213-240.
http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/47863, accesat la 15 iul. 2014
Studiul acoperă perioada dintre recensământul de la 1900 şi cel din 1992, ultimul din secolul recent încheiat, fiind operată o segmentare a intervalului cronologic analizat, în funcţie de conţinutul proceselor economice şi sociale, de cadrul politic-administrativ (1900-1920, 1920-1992). Este pusă în evidenţă creşterea populaţiei clujene, spectaculoasă în perioada comunistă, influenţată de politica demografică din timpul lui Ceauşescu.
Între 1920-1992, populaţia românească a cunoscut o creştere continuă, în timp ce alte etnii precum maghiari, germani şi evrei au cunoscut un declin demografic ca şi consecinţă al celui de-al doilea Război Mondial şi al instaurării regimului comunist. În contextul procesului de industrializare, locul minorităţilor, în scădere numerică, a fost luat de populaţie românească din zona rurală învecinată, din alte judeţe ale Transilvaniei sau de dincolo de Carpaţi.
Schimbarea caracterului etnic al popuţiei oraşelor Transilvaniei apare în acest context ca un fenomen demografic natural. De asemenea, statul (Ungar sau Român) prin politica demografică susţinută, a fost implicat în anumite situaţii clare (imediat după primul război mondial, după Dictatul de la Viena şi după instaurarea comunismului) şi a stimulat sau influenţat indirect anumite tendiţe în evoluţia populaţiei.
- Ioan Bolovan, Bogdan Crăciun, Daniela Mârza, Mixed marriages in a multiethnic and multiconfessional environment : a case study on the city of Cluj (1900-1939) = Căsătoriile mixte într-o societate multietnică şi multiconfesională: Studiu de caz asupra oraşului Cluj (1900-1939), în Transylvanian Review, an 2012, vol. XXI, nr. supplement 4, p. 405-411.
http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/47855, accesat la 15 iul. 2014
Din punct de vedere demografic, Clujul a fost caracterizat printr-o mare diversitate etnică şi religioasă. Alături de români, aici trăiau maghiari, germani, evrei, romi etc., iar din punct de vedere al religiei, ortodocşi, greco-catolici, romano-catolici, protestanţi, luterani, mozaici şi alte confesiuni. În acest context, în viziunea autorilor, căsătoriile mixte au avut rolul de a lega diferite elemente ale societăţii, existenţa lor fiind considerată un potenţial factor de reducere a probabilităţii conflictelor între variate grupuri etnice şi de creştere a coeziunii sociale a societăţii.
