De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare

Ghizela (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: __TOC__ ==Date bigrafice== n. 1885, Cluj – d. 1956, Zürich, Elveția. '''Șef rabin ortodox la Cluj între anii 1923-1944'''. Glasner Akiba a fost fiul șef-rabinului Glasner Móz...)
Diferenţa următoare →

Versiunea de la data 6 ianuarie 2022 10:56

Cuprins

Date bigrafice

n. 1885, Cluj – d. 1956, Zürich, Elveția. Șef rabin ortodox la Cluj între anii 1923-1944.

Glasner Akiba a fost fiul șef-rabinului Glasner Mózes. A studiat la școala de rabini din Bratislava, după care a fost rabin la Miercurea Ciuc și Hanusovice (Slovacia). După decizia tatălui său de a părăsi Clujul și de a emigra în Palestina, a fost ales șef-rabin al comunității evreiești ortodoxe din Cluj, funcție îndeplinită din 1923 până în 1944.

A făcut parte și din conducerea Uniunii Naționale a Evreilor din Transilvania, ca susținător al ideii sioniste.

În perioada rabinatului său, a înființat și a contribuit la înființarea unor instituții importante ale comunității. Astfel, în 1926, la inițiativa sa a luat ființă Asociația Tomche Tora, asociație îndrumată de bărbați fideli credinței și cunoscători ai Talmudului. Obiectivele asumate de asociație au fost: crearea unei conduceri unite care să se ocupe de problema ieşivelor şi a şcolilor Talmud-Tora şi să supravegheze îndeaproape desfăşurarea procesului educaţional şi dezvoltarea instituţiei; asigurarea de sprijin financiar pentru elevii nevoiaşi şi stoparea cerşetoriei ruşinoase practicată de talmudişti, practică ce periclita autoritatea Torei; asigurarea educaţiei morale şi transmiterea cunoştinţelor Tora tineretului angajat în comerţ sau în meserii; obţinerea unui teren pentru construirea şcolilor Talmud-Tora și a ieşivelor; răspândirea adevăratei culturi evreiești.

Glasner Akiba a fost și un susținător al ideii realizării Spitalului Evreiesc din Cluj. La recomandarea sa, Dávid Sebestyén a donat terenul parțial construit și fonduri care au impulsionat și au asigurat realizarea dezideratului Spitalului Evreiesc, inaugurat festiv în 1931.

Apoi, la inițiativa lui Glasner Akiba și a administratorului școlii de Talmud-Tora a fost creată în 1932 Asociația Sinai Talmud –Tora, care avea ca scop răspândirea cât mai largă a științelor biblice și religioase. Rolul asociației era să pregătească tinerii talmudiști pentru ieșive, dar a inițiat și o puternică și eficientă campanie de eradicare a analfabetismului din rândul evreilor săraci. În anul 1937, organizația a creat și o școală pentru educația religioasă a fetelor, care lucra, anual, cu 70 de eleve. În anul 1934, Glasner Akiba a înființat o ieșivă ce funcționa sub denumirea de Chasan Sofer, din 1937 completată cu un internat și cantină. Aceasta își desfășura activitatea alături de școlile elementare gestionate de comunitatea ortodoxă. Ieșiva s-a realizat din donații, iar printre dascăli erau doi fii ai lui Glasner, de asemenea rabini.

Glasner Akiba s-a afirmat și ca autor de lucrări pe teme religioase, apărute în diverse publicații, unele și postum.

În martie 1944, după ocuparea Ungariei de trupele naziste și desființarea structurilor de conducere ale comunităților, s-a înființat la Cluj Consiliul Evreiesc (Judenrat) subordonat Gestapo-ului local, care a încercat să salveze fără succes populația evreiască. Între membrii acestuia s-a numărat o vreme și Glasner. Șef–rabinul Glasner Akiba s-a salvat în timpul Holocaustului, făcând parte din grupul Kastner, cu care a ajuns în iunie 1944 la Budapesta, apoi la Bergen Belsen și, în cele din urmă, în Elveția.

După război, a fost o vreme rabin la Zürich, unde s-a stins din viață în anul 1956.

Bibliografie

  1. Două decenii. Evreii din Cluj în perioada intrebelică/Gidó Attila. – Cluj-Napoca : Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, 2014.
  2. Personalități marcante ale evreimii clujene/Andrei Zador. – Cluj-Napoca, Mega, 2017, p.28-29.
  3. Clujeni ai secolului 20. – Cluj-Napoca : Casa Cărții de Știință, 2000, p. 132.