De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Date biografice
n. 21 noiembrie 1895, Lugoj/ judeţul Timiș - d. 19 februarie 1927, Viena. Tenor.
Școala primară și liceul le-a urmat la Lugoj. A dovedit de timpuriu aptitudini muzicale, vocea sa fiind remarcată de marele maestru Ion Vidu, care l-a dus la faimosul cor al lui Vidu. S-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din Budapesta, unde a început și cursurile de canto ale Academiei de Muzică. Și-a întrerupt studiile în timpul războiului când a fost pe frontul italian, ca ofițer de artilerie în armata austro-ungară. La sfârșitul războiului și-a reluat studiile obținând diploma de absolvire în 1919.
Tot în 1919 a debutat la Opera din Cluj, înființată și condusă de Tiberiu Brediceanu. A cântat în corul Operei române, iar în 1920 a debutat în rolul Pinkerton din opera Madame Butterfly, devenind tenorul preferat al clujenilor. Înregistrează succese atât la Cluj cât și în turneele prin țară, la Arad, Timișoara sau București.
În anul 1923 a plecat la Viena, unde a luat lecții cu profesorul Fran Steiner. A fost angajat ca prim solist la Volksoper (debutul pe scena vieneză a avut loc pe 10 iulie 1923 cu opera Paiațe de Leoncavalo), apoi la Staatsoper din Viena, unde a primit rolul lui Rudolf din Boema de Puccini și unde a fost prim tenor și a primit renumele de al doilea Caruso, sau Caruso al Vienei. Este momentul culminant al carierei sale, ajungând să fie răsfățat al publicului, interpretând mai ales rolurile lui Mario Cavaradosi din Tosca, a ducelui din Rigoletto, a lui Rudolf din Boema sau al lui Canio din Pagliaccio.
A fost angajat rând pe rând de marile opere europene din Budapesta, Viena și Berlin. A cântat pe scenele operelor din Praga, Brno, Salzburg sau Oslo. A abordat rolurile cele mai importante din opere faimoase. A cântat alături de mari soliști de operă ai timpului (printre talentele alături de care a dat reprezentații s-au numărat Selma Kurz, Lotte Lehmann, Maria Jeriza, Viorica Ursuleac), sub bagheta dirijorilor Felix Weingartner, Richard Strauss, Franz Schalk.
A cântat pentru ultima dată pe scena operei din Viena, în Rigoletto, la 14 februarie 1927. Își propusese să plece în Statele Unite ale Americii și urma să cânte peste o lună la Metropolitan Opera din New York. Însă, la 19 februarie, a fost ucis cu un glonte de revolver de soția sa, Nely Kovesdy, căzută pradă unei crize de gelozie. A fost înmormântat la Lugoj, la 23 februarie 1927. Opera de Stat din Viena și întregul oraș și-au luat rămas bun într-o ceremonie funerară impresionantă, după care corpul neînsuflețit al tenorului a pornit spre casă, iar trenul în care se afla a oprit în fiecare oraș pe care îl străbătea pentru ca cei care l-au iubit să-și poată lua rămas bun de la el. La Lugoj a fost primit de toată suflarea orașului care l-a condus pe ultimul drum.
În memoria sa, teatrul și strada pe care a copilărit îi poartă numele, iar în Lugoj se organizează anual concursul de tenori care îi poartă numele. Şi în Viena, pe strada Lerchenfelderstrasse numărul 62-64, se găseşte o placă comemorativă, care-l aminteşte pe Traian Grozăvescu, ucis pasional pe 14 februarie 1927, de către soţia sa, Nelly. Placa este opera sculptorului Ludovic Lichtfuss din Jimbolia, efigia fiind identică cu cea de pe casa din Lugoj, unde s-a născut tenorul.
[modifică] Repertoriul clujean (selecție):
- B. F. Pinkerton (Giacomo Puccini: Madama Butterfly)
- Pajul (Nicolae Bretan: Luceafărul)
- Turiddu (Pietro Mascagni: Cavalleria rusticana)
- Radames (Giuseppe Verdi: Aida)
- Rodolfo (Giacomo Puccini: Boema)
- Mario Cavaradossi (Giacomo Puccini: Tosca)
- Canio (Ruggiero Leoncavallo: Paiațe)
- Don José (Georges Bizet: Carmen)
[modifică] Bibliografie:
- Celebrul tenor Traian Grozăvescu ucis din gelozie/Stelian Tănase la http://www.stelian-tanase.ro/celebrul-tenor-traian-grozavescu-ucis-din-gelozie/, accesat la 1 iul. 2016
- Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial.- Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2000, p. 138. ISBN 973-686-102-3
- Enciclopedia României. Cugetarea/Lucian Predescu. – București : Saeculum, 1999, p. 380-381. ISBN 973-9399-03-7
- Personalităţi clujene. Dicţionar ilustrat (1800-2007)/ Dan Fornade. – Cluj-Napoca : Casa Cărții de Știință, 2007, p.240-241. ISBN 978-973-133-101-0
- Traian Grozăvescu, în Enciclopedia României, la http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Traian_Groz%C4%83vescu, accesat la 1 iul. 2016
- Traian Grozăvescu/Mira Demeter-Grozăvescu, I. Voledi. – Bucureşti : Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.S. România, 1965, 267 p.
- Traian Grozăvesc (21 noiembrie 1895 Lugoj – 19 februarie 1927 Viena)/ Pompiliu Manea la http://pompiliumanea.ro/2012/07/02/traian-grozavescu-21-noiembrie-1895-lugoj-19-februarie-1927-viena/, accesat la 1 iul. 2016
