De la Memorie şi cunoaştere locală

Revizia pentru 30 mai 2017 11:22; Ghizela (Talk | contribuţii)
(dif) ←Versiunea anterioară | afişează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: Navigare, căutare

[modifică] Documente tipărite

[modifică] Documente on-line

  • Florea Marin, Cases of injustice done to prominent figures of the Cluj Medical School = Cazuri de nedreptăţi făcute unor figuri proeminente ale Şcolii Medicale Clujene, publicat în Clujul Medical, vol. 86, nr. 1, 2013

http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive.php, accesat la 16 ian. 2014

Studiul prezintă trei cazuri din istoria şcolii medicale clujene, în care figuri remarcabile ale acesteia au fost nedreptăţite în recunoaşterea realizărilor lor de pionierat de către societatea academică internaţională (I. Haţieganu, P. Vancea şi E. Anca; Moga şi colaboratorii; Gheorghe Benga).

  • Vlad Popovici, Bibliografiile româneşti ale istoriei medicinei, publicat în Clujul Medical, vol. 83, nr. 4, 2010

http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/4-2010/31%20-%20popovici%20-%20bibliografii%20-%20712-715.pdf?url=http%3A//www.clujulmedical.umfcluj.ro/4-2010/31%20-%20popovici%20-%20bibliografii%20-%20712-715.pdf, accesat la 16 ian. 2014

Autorul îşi propune să ofere în cadrul acestui articol o imagine asupra evoluţiei bibliografiilor româneşti ale istoriei medicinei, începând cu cele de la sfârşitul secolului al XIX-lea, până în anul 2010.

  • Demostene Şofron, Istoricul medicinei sportive la Cluj, publicat în Clujul Medical, vol. 83, nr. 2, 2010

http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/2-2010/21%20-%20sofron%20-%20istoricul%20350-353.pdf, accesat la 17 ian. 2014

Articolul urmăreşte principalele etape ale dezvoltării medicinei sportive din Cluj, de la începuturile sale legate de eforturile lui Iuliu Haţieganu, până în zilele noastre.

  • Cristian Bârsu, Participarea clujeană la primul Congres Internaţional de Istoria Medicinii desfăşurat în România, publicat în Clujul Medical, vol LXXXI, nr.3, 2008, p.410-413

http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/3-2008.pdf, accesta la 27 ian. 2014

Studiul este unul de istoria Istoriei Medicinii, focalizând a noua ediţie a Congresului Internaţional de Istoria Medicinii organizat la Bucureşti între 10-18 septembrie 1932. În acest context, Cristian Bârsu aduce în atenţie aspecte legate de începutul primei catedre de Istoria Medicinii din România, cea de la Cluj, înfiinţată în anul 1921. Sunt redate activităţile legate de organizarea Congresului, componenţa delegaţiei clujene, titlurile expunerilor prezentate care au fost reunite ulterior în volum.

  • Codruţa Mihaela Popa, H. Popescu, Activităţile ştiinţifice din Institutul Farmaceutic de la Universitatea din Cluj (1919-1934), publicat în Clujul Medical, vol LXXX, nr.3, 2007, p.730-736

http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/3-2007.pdf, acesat la 28 ian. 2014

Articolul prezintă ampla activitate ştiinţifică desfăşurată între anii 1919-1934 la Institutul Farmaceutic de la Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj, sub conducerea Prof. Dr. G.P. Pamfil. Datele obţinute în cadrul acestei cercetări au fost grupate în următoarele domenii: cercetări de laborator, medicamente originale pentru clinicile din Cluj care au fost realizate apoi în serie (produsele Bismjochin-Pamfil, Ozonogen Iacobovici-Pamfil, Lecitina etc.), aparate de laborator, invenţii (în lista de lucrări a profesorului Pamfil, sunt înscrise 12 invenţii, brevetate în cei 15 ani de existenţă a institutului), publicaţii (Buletinul Institutului Farmaceutic de la Universitatea din Cluj, Seria editorială Metode de lucrări farmaceutice, doctorate şi cărţi de ştiinţă).

  • Sorina Bolovan, Ioan Bolovan, Ştefan Pascu şi demografia istorică în România, în Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţ”. Series Historica, Cluj-Napoca, anul XLII, 2003, p. 145-155.

http://www.historica-cluj.ro/anuare/AnuarHistorica2003/13.htm, accesat la 17 mai 2014

Articolul prezintă preocupările lui Ştefan Pascu în domeniul demografiei istorice, contribuţia sa la dezvoltarea cercetărilor de demografie istorică la Cluj, dar şi în România. Este reconstituit tot parcursul istoricului în domeniu, specializări, participări la conferinţe internaţionale, cooptarea în organisme ştiinţifice de profil din străinătate, activitatea editorială, dar şi efortul de coagulare a unei echipe de cercetători la Universitatea şi Institutul de istorie din Cluj, care au acordat în preocupările lor un spaţiu larg studierii problemelor demografice.

Dincolo de pledoaria pentru noua ştiinţă, autorul a relevat şi dimensiuni necunoscute sau neabordate până la acea vreme ale habitatului din spaţiul transilvan. Aprecierea internaţională de care s-a bucurat producţia sa ştiinţifică, dar şi activitatea organizatorică de la Cluj în domeniul demografiei istorice, au determinat comunitatea academică în anul 1975, la Congresul Internaţional de Ştiinţe Istorice de la San Francisco, să-l aleagă pe profesorul Ştefan Pascu în funcţia de preşedinte al Comisiei internaţionale de demografie istorică şi ulterior preşedinte de onoare.

  • Nicolae Edroiu, Cercetarea istorică privind Voievodatul Transilvaniei, în Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţ”. Series Historica, Cluj-Napoca, anul XLII, 2003, p. 155-161.

http://www.historica-cluj.ro/anuare/AnuarHistorica2003/14.htm, accesat la 17 iul. 2014

În perioada interbelică s-a dezvoltat la Cluj, în ambianţa creată prin întemeierea Institutului de Istorie Naţională în cadrul noii universităţi, direcţia de cercetare a istoriei voievodatului transilvănean. Ştefan Pascu s-a remarcat în cadrul acestor preocupări prin aportul esenţial, prin străduinţa de a lărgi aria de investigare ştiinţifică a istoriei voievodatului transilvan.

În problematica voievodatului Transilvaniei Profesorul şi Academicianul Ştefan Pascu a creat o adevărată şcoală istorică, numeroşi discipolii continuând cercetarea ştiinţifică a voievodatului Transilvaniei în planul arheologiei, al instituţiilor, evoluţiei demografice şi a habitatului, al istoriei sociale şi culturii.

  • Adinel C. Dincă, Medieviştii Institutului de Istorie Naţională din Cluj în deceniile interbelice, în Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţiu”. Series Historica, nr.VLVI, 2007

http://www.historica-cluj.ro/menu/Anuar2007.php#nastasa, accesat la 18 iul. 2014

Studiul abordează una din cele mai prielnice etape ale existenţei Institutului de Istorie din Cluj, întemeiat după Primul Război Mondial. Autorul evidenţiază personalităţile marcante care s-au aplecat asupra medievisticii, care a ocupat un loc important în ansamblul activităţii ştiinţifice a institutului, între care I. Lupaş, A. Lapedatu (ambii fondatori ai Institutului), I. Moga, S. Dragomir, A. Decei, M. Dan. De asemenea, acesta creionaează principalele direcţii de cercetare dezvoltate de medievistiştii clujeni ai perioadei interbelice.

  • Stelian Mândruţ, Istorici clujeni, membri ai Academiei Române. Cercetători şi universitari în epoca interbelică, în Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţiu”. Series Historica, nr.VLVI, 2007

http://www.historica-cluj.ro/menu/Anuar2007.php#nastasa, accesat la 18 iul. 2014

Studiul prezintă activitatea istoriografică clujeană din perioada interbelică, evidenţiind istoricii care au jucat un rol aparte în definirea direcţiilor sale, contribuind la dezvoltarea istoriografiei româneşti. În acest context, sunt menţionaţi cei care erau membri ai Academiei Române şi deopotrivă personalităţi marcante ale corpului profesoral şi de cercetători al Universităţii din Cluj.

  • Nicolae Edroiu, Locul Institutului de Istorie din Cluj în istoriografia română, în Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu”. Series Historica, nr.XLIX, 2010

http://www.historica-cluj.ro/menu/Anuar2010.php#edroiu, accesat la 18 iul. 2014

Articolul prezintă istoricul acestei instituţii la 90 de ani de la înfiinţare, abordând pe aspecte privind programul de cercetare, personalul de cercetare, modalităţi de valorificare a rezultatelor ştiinţifice, constituirea unei biblioteci, localul.

  • Stelian Mândruţ, "Prolegomena" sau "file" din trecutul unei instituţii (I-II), în Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţiu”. Series Historica, nr. XLIX şi L, 2010-2011

http://www.historica-cluj.ro/menu/Anuar2010.php http://www.historica-cluj.ro/menu/Anuar2011.php, accesat la 18 iul. 2014

Autorul prezintă o serie de documente arhivistice care ilustrează activitatea administrativă a Institutului de Istorie din Cluj în deceniile 3 şi 4 ale secolului trecut.