De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 7 septembrie 2015 12:23 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(→Documente on-line)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (7 septembrie 2015 12:33) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
(Instituţii de cultură. Muzee. Biblioteci.Teatru. Arhive. a fost mutată la Instituţii de cultură. Muzee. Biblioteci. Teatru. Cinematografie. Arhive.)
 
Linia 1: Linia 1:
-==Documente tipărite==+#redirect [[Instituţii de cultură. Muzee. Biblioteci. Teatru. Cinematografie. Arhive.]]
-*[[A Kolozsvári Állami Magyar Opera 50 éve : Opera Maghiară de Stat Clujeană la 50 de ani/Laskay Adrienne. - Kolozsvár: Erdély Híradó Kiadó, 2003, 572 p.]]+
-*[[Biblioteca Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj/Eugen Barbul .- Cluj : Tipografia Cartea Românească, 1935, 148 p.]]+
-*[[Din istoria arhivelor ardelene : 75 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Statului Cluj/coord. Ioan Drăgan, Ioan Dordea. – Cluj-Napoca: s.n., 1995, 350 p. ]]+
-*[[Filiala Arhivelor Statului – Judeţul Cluj/ Alexandru Matei. – Bucureşti : Direcţia Generală a Arhivelor Statului, 1982. – 60 p.: il alb-negru ]]+
-*[[Lectura şi biblioteca publică la Cluj/Traian Brad.- Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001, 390 p. ]]+
-*[[Înfiinţarea Operei Naţionale din Cluj 1919 şi organizatorul ei Constantin Pavel/Suzana Coman Bosica. - Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 1995, 87 p.]]+
-*[[O chestiune personală : „Ce se petrece la Teatrul Naţional din Cluj”/Olimpiu Boitoş. – Cluj : Institutul de literatură şi tipografie „Minerva” Societate pe Acţii, 1937, 32 p.]]+
-*[[Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929-2009)/Ioan Toşa, Maria Simona Munteanu. – Cluj-Napoca: Argonaut, 2009, 168 p.]]+
-*[[Teatrul de păpuşi “Puck” : semicentenar : monografie = “Puck” Bábszinház : ötven éves évforduló : monográfia .- Cluj-Napoca : Editura Remus, 2000, 245 p. ]]+
-*[[Teatrul Naţional Cluj-Napoca 1919-1994 : Teatrul românesc din Transilvania 240 de ani : Studiu monografic/Ed. de Teatrul Naţional Cluj Napoca, Cluj-Napoca,1994, 317 p.]]+
-==Documente on-line==+
-* Cristian Bârsu, '''Volume cu dedicaţii de la disciplina de Istoria Medicinei din Cluj, publicat în Clujul Medical''', vol. 85, nr. 3, 2012+
-http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/3-2012/31%20-%20barsu%20%20%20510-513.pdf, accesat la 18 iun. 2014+
- +
-Articolul prezintă colecţia de cărţi a Disciplinei de Istoria Medicinei de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, înfiinţată în anii ’20 de către Prof. Dr. Jules Guiart, fondatorul catedrei, cu sprijinul discipolului său Prof. Dr. Valeriu Bologa, care s-a implicat în dezvoltarea sa în anii 1930-1962. Sunt prezentate lucrări din această colecţie, unele cu dedicaţii ale autorilor .+
- +
-* Petru Poantă, '''Clujul meu. Oameni şi locuri : O istorie subiectivă a Casei de Cultură a Studenţilor''', Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006+
-http://www.casacartii.ro/cartionline/detalii_online.php?fisier_online=02_poanta_clujul_meu, accesat la 18 iun. 2014+
- +
-În acest volum, autorul împărtăşeşte din experienţa sa de viaţă şi profesională, totul gravitând în jurul Casei de Cultură a Studenţilor. Se regăsește în acest volum un scurt istoric al Casei şi al activităţilor organizate aici, sunt prezentate principalele ansambluri, cercuri si cluburi, dar şi oamenii care i-au marcat existenţa şi care şi-au legat numele de Casa de Cultură a Studenţilor. +
- +
-* Szántai János, '''Hollywood Kolozsváron? = Hollywood la Cluj?''', în Korunk, sept. 2002+
-http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=2002&honap=9&cikk=7009, accesat la 27 iun. 2014+
- +
-Articolul porneşte de la filmul documentar Filmjáték Mozifalván, realizat de Xantus Gábor, şi oferă o perspectivă asupra istoriei cinematografului şi a producţiei de filme clujene. Sunt punctate cele mai importante momente ale începuturilor, cu prima reprezentaţie cinematografică din Cluj (2 ian. 1897), cu deschiderea primului cinematograf (6 apr. 1906) de către Udvari András (cinematograful Apolló), unde la 9 ian. 1908 a fost prezentată prima producţie cinematografică locală intitulată Kolozsvár látképe. Însă, producția şi arta cinematografică locală, s-a născut în jurul iniţiativelor lui Janovics Jenõ. În cadrul articolului sunt amintite filmele realizate începând din anul 1914 la Cluj, dar şi personalităţi ale acestei arte care pornite de sub aripa lui Janovics au ajuns la Hollywood. +
- +
-*Lőwy Dániel, '''A kolozsvári Concordia zsidó színház története = Istoria teatrului evreiesc Concordia din Cluj''', în Múlt és Jövő 2000. 1. p. 75-79+
-http://adatbank.transindex.ro/inchtm.php?kod=228#top, accesat la 8 iul. 2014+
- +
-După august 1940, cu aplicarea unor prevederi legislative în vigoare din 1939 şi la Cluj, s-a trecut la concedierea artiştilor evrei, care după modelul celor de la Berlin sau Budapesta, au înfiinţat teatrul evreiesc. Studiul prezintă o scurtă istorie a acestei instituţii teatrale, care a fiinţat la început ca ansamblul artistic Hagibbor şi a susţinut spectacole ca acţiuni artistice Concordia, până la adoptarea denumirii de Teatru Evreiesc, constituit în februarie 1941. Acesta a fiinţat până în mai 1944. Studiul prezintă spectacolele susţinute la Casa Constructorului (de pe strada Ferdinand de azi) şi componenţa trupei. Majoritatea actorilor au fost adunaţi în ghetou şi deportaţi la Auschwitz. Sunt amintiţi cei care au pierit atunci, dar şi cei care au supravieţuit holocaustului.+
- +
-*Doru Radosav, Ion Hentea, '''La Bibliothèque Centrale Universitaire „Lucian Blaga" de Cluj-Napoca. Bref historique = Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Scurt istoric''', în Transylvanian review, an 1995, vol. 4, nr. 2, p. 14-28.+
-http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/25512, accesat la 22 iul. 2014+
- +
-Autorii reconstituie istoricul Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” de la începuturi până în anii ’90, cu accent asupra dezvoltării colecţiilor de documente, al activităţii bibliografice, dar şi cu scurte consideraţii privind dezvoltarea spaţiilor, personal, cititori, circulaţia fondului de documente, baze de date etc.+
- +
-*Eugen Barbul, '''Biblioteca Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj''', Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1935.+
-http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/13899, accesat la 22 iul. 2014+
- +
-Cartea este structurată pe trei capitole. Primul capitol prezintă Istoricul întemeierei Bibliotecii, Descrierea noului local, Luarea Bibliotecii în stăpânire românească. Urmează prezentarea unor aspecte legate de dezvoltarea colecţiilor: Înzestrarea Bibliotecii cu cărţi româneşti (donaţiile Sion, Hossu, Marţian etc.), Cumpărături importante, Înzestrarea cu cărţi străine, Imprimatele legale, Schimbul internaţional. Tot în cadrul acestui capitol este tratat istoricul Bibliotecii Populare, care funcţiona în cadrul Bibliotecii Universitare. În subcapitolele Alte inovaţii şi îmbunătăţiri, Construirea unui nou etaj, sunt tratate aspecte legate de dezvoltarea infrastructurii Bibliotecii. Capitolul al doilea reconstituie aspecte organizatorice (Organizarea Bibliotecii), de personal (Cercul de activitate al personalului, Personalul Bibliotecii), activitatea de bibliotecă (Catalogarea cărţilor, Legarea cărţilor, Consultarea, Împrumutarea, Expoziţiile şi conferinţele Bibliotecii) precum şi evoluţia bugetului. În cel de-al treilea capitol sunt prezentate colecţii şi exemplare de carte şi documente remarcabile în cadrul mai multor subcapitole: Biblioteca Românească Veche, Cărţi necunoscute (comunicări), Secţia manuscriptelor, Archiva, Biblioteca ungurească veche, Colecţiunea incunabulelor, Sala operilor de artă. +
-<br>+
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
-[[Categorie:Bibliografii]]+
-[[Categorie:Webliografii]]+

Versiunea curentă

  1. redirect Instituţii de cultură. Muzee. Biblioteci. Teatru. Cinematografie. Arhive.
Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Institu%C5%A3ii_de_cultur%C4%83._Muzee._Biblioteci.Teatru._Arhive."