De la Memorie şi cunoaştere locală
Ica (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: ==Documente on-line== * Cristian Bârsu, '''Volume cu dedicaţii de la disciplina de Istoria Medicinei din Cluj''', publicat în ''Clujul Medical'', vol. 85, nr. 3, 2012 http://www.cl...)
Diferenţa următoare →
Versiunea de la data 1 august 2014 10:10
Documente on-line
- Cristian Bârsu, Volume cu dedicaţii de la disciplina de Istoria Medicinei din Cluj, publicat în Clujul Medical, vol. 85, nr. 3, 2012
http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/3-2012/31%20-%20barsu%20%20%20510-513.pdf, accesat la 18 iun. 2014
Articolul prezintă colecţia de cărţi a Disciplinei de Istoria Medicinei de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, înfiinţată în anii ’20 de către Prof. Dr. Jules Guiart, fondatorul catedrei, cu sprijinul discipolului său Prof. Dr. Valeriu Bologa, care s-a implicat în dezvoltarea sa în anii 1930-1962. Sunt prezentate lucrări din această colecţie, unele cu o valoare specială dată de dedicaţii ale autorilor lor.
- Petru Poantă, Clujul meu. Oameni şi locuri : O istorie subiectivă a Casei de Cultură a Studenţilor, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006
http://www.casacartii.ro/cartionline/detalii_online.php?fisier_online=02_poanta_clujul_meu, accesat la 18 iun. 2014
În acest volum, autorul ne împărtăşeşte din experienţa sa de viaţă şi profesională, totul gravitând în jurul Casei de Cultură a Studenţilor. Se face un scurt istoric al Casei şi al activităţilor organizate aici, sunt prezentate principalele ansambluri, cercuri si cluburi ale Casei, dar şi oamenii care i-au marcat existenţa şi care şi-au legat numele de Casa de Cultură a Studenţilor.
- Szántai János, Hollywood Kolozsváron? = Hollywood la Cluj?, în Korunk, sept. 2002
http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=2002&honap=9&cikk=7009, accesat la 27 iun. 2014
Articolul porneşte de la filmul documentar Filmjáték Mozifalván, realizat de Xantus Gábor, şi oferă o perspectivă asupra istoriei cinematografului şi a producţiei de filme clujene. Sunt punctate cele mai importante momente ale începuturilor, cu prima reprezentaţie cinematografică din Cluj, la 2 ian. 1897, în sala Reduta a Muzeului Etnografic de azi, cu deschiderea primului cinematograf la 6 apr. 1906 de către Udvari András (cinematograful Apolló), unde la 9 ian 1908 a fost prezentată prima producţie cinematografică locală intitulată Kolozsvár látképe.
Însă despre producţie şi artă cinematografică locală, aşa cum subliniază autorul, se poate vorbi doar de acum încolo, ea născându-se şi dezvoltându-se în jurul iniţiativelor lui Janovics Jenõ. În cadrul articolului sunt amintite filmele realizate începând din anul 1914 la Cluj, dar şi personalităţi ale acestei arte care pornite de sub aripa lui Janovics au ajuns la Hollywood: Kertész Mihály (Michael Curtiz), Korda Sándor (Sir Alexander Korda), Várkonyi Mihály (Victor Varkonyi).
În această perspectivă cuprinzătoare asupra producţiei cinematografice clujene, menţionează şi filmul Sárga csikó (Calul şarg), considerat ca fiind cea mai reuşită realizare cinematografică clujeană, care a ajuns să fie difuzată în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, până în Japonia. Articolul se încheie cu o succintă analiză a factorilor care au favorizat dezvoltarea producţiei cinamatografice clujene şi a celor care au dus la declinul şi dispariţia acesteia.
- Lőwy Dániel, A kolozsvári Concordia zsidó színház története = Istoria teatrului evreiesc Concordia din Cluj, în Múlt és Jövő 2000. 1. p. 75-79
http://adatbank.transindex.ro/inchtm.php?kod=228#top, accesat la 8 iul. 2014
După august 1940, cu aplicarea unor prevederi legislative în vigoare din 1939 şi la Cluj s-a trecut la concedierea artiştilor evrei, care după modelul celor de la Berlin sau Budapesta au înfiinţat teatrul evreiesc. Studiul prezintă o scurtă istorie a acestei instituţii teatrale, care a fiinţat la început ca ansamblul artistic Hagibbor şi a susţinut spectacole ca acţiuni artistice Concordia, până la adoptarea denumirii de Teatru Evreiesc, constituit în februarie 1941. Acesta a fiinţat până în mai 1944. Studiul prezintă spectacolele susţinute la casa Constructorului (mai târziu devenită Casa Metalurgistului), de pe strada Ferdinand de azi şi componenţa trupei. Majoritatea actorilor au fost adunaţi în ghetou şi deportaţi la Auschwitz. Sunt amintiţi cei care au pierit atunci, dar şi cei care au supravieţuit holocaustului.
- Doru Radosav, Ion Hentea, La Bibliothèque Centrale Universitaire „Lucian Blaga" de Cluj-Napoca. Bref historique = Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Scurt istoric, în Transylvanian review, an 1995, vol. 4, nr. 2, p. 14-28.
http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/25512, accesat la 22 iul. 2014
Autorii reconstituie istoricul Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” de la începuturi până în anii ’90, cu accent asupra dezvoltării colecţiilor de documente, al activităţii bibliografice, dar şi cu scurte consideraţii privind dezvoltarea spaţiilor, personal, cititori, circulaţia fondului de documente, baze de date etc.
- Eugen Barbul, Biblioteca Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1935.
http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/13899, accesat la 22 iul. 2014
Cartea este structurată pe trei capitole. Primul capitol începe cu Istoricul întemeierei Bibliotecii, Descrierea noului local, Luarea Bibliotecii în stăpânire românească. Urmează prezentarea unor aspecte legate de dezvoltarea colecţiei: Înzestrarea Bibliotecii cu cărţi româneşti (donaţiile Sion, Hossu, Marţian etc.), Cumpărături importante, Înzestrarea cu cărţi străine, Imprimatele legale, Schimbul internaţional. Tot în cadrul acestui capitol este tratat istoricul Bibliotecii Populare, care funcţiona în cadrul Bibliotecii Universitare. În subcapitolele Alte inovaţii şi îmbunătăţiri, Construirea unui nou etaj, sunt tratate aspecte legate de dezvoltarea infrastructurii Bibliotecii.
Capitolul al doilea reconstituie aspecte organizatorice (Organizarea Bibliotecii), de personal (Cercul de activitate al personalului, Personalul Bibliotecii), activitatea de bibliotecă (Catalogarea cărţilor, Legarea cărţilor, Consultarea, Împrumutarea, Expoziţiile şi conferinţele Bibliotecii) precum şi evoluţia bugetului. Tot aici se fac referiri la personalităţi marcante care şi-au înscris numele în albumul instituţiei (Vizitatorii Bibliotecii), precum şi la o reclamaţie la Societatea Naţiunilor, din anul 1924, privind distrugerea şi devastarea bibiliotecii după 1918.
În cel de-al treilea capitol sunt prezentate colecţii şi exemplare de carte şi documente remarcabile în cadrul mai multor subcapitole: Biblioteca Românească Veche, Cărţi necunoscute (comunicări), Secţia manuscriptelor, Archiva, Biblioteca ungurească veche, Colecţiunea incunabulelor, Sala operilor de artă).
