De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 15 aprilie 2019 07:09 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea de la data 15 aprilie 2019 07:18 (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 12: Linia 12:
*[[Înfiinţarea Operei Naţionale din Cluj 1919 şi organizatorul ei Constantin Pavel/Suzana Coman Bosica. - Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 1995, 87 p.]] *[[Înfiinţarea Operei Naţionale din Cluj 1919 şi organizatorul ei Constantin Pavel/Suzana Coman Bosica. - Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 1995, 87 p.]]
*[[O chestiune personală : „Ce se petrece la Teatrul Naţional din Cluj”/Olimpiu Boitoş. – Cluj : Institutul de literatură şi tipografie „Minerva” Societate pe Acţii, 1937, 32 p.]] *[[O chestiune personală : „Ce se petrece la Teatrul Naţional din Cluj”/Olimpiu Boitoş. – Cluj : Institutul de literatură şi tipografie „Minerva” Societate pe Acţii, 1937, 32 p.]]
 +*[[Opera Română din Cluj 1919-1999 : 2 vol. / Octavian Lazăr Cosmia.- Cluj-Napoca: Editura Charmides, 2011, 791 p.]]
*[[Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929-2009)/Ioan Toşa, Maria Simona Munteanu. – Cluj-Napoca: Argonaut, 2009, 168 p.]] *[[Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929-2009)/Ioan Toşa, Maria Simona Munteanu. – Cluj-Napoca: Argonaut, 2009, 168 p.]]
*[[Teatrul de păpuşi “Puck” : semicentenar : monografie = “Puck” Bábszinház : ötven éves évforduló : monográfia .- Cluj-Napoca : Editura Remus, 2000, 245 p. ]] *[[Teatrul de păpuşi “Puck” : semicentenar : monografie = “Puck” Bábszinház : ötven éves évforduló : monográfia .- Cluj-Napoca : Editura Remus, 2000, 245 p. ]]

Versiunea de la data 15 aprilie 2019 07:18

Documente tipărite

Documente on-line

  • Cristian Bârsu, Volume cu dedicaţii de la disciplina de Istoria Medicinei din Cluj, publicat în Clujul Medical, vol. 85, nr. 3, 2012

http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/3-2012/31%20-%20barsu%20%20%20510-513.pdf, accesat la 18 iun. 2014

Articolul prezintă colecţia de cărţi a Disciplinei de Istoria Medicinei de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, înfiinţată în anii ’20 de către Prof. Dr. Jules Guiart, fondatorul catedrei, cu sprijinul discipolului său Prof. Dr. Valeriu Bologa, care s-a implicat în dezvoltarea sa în anii 1930-1962. Sunt prezentate lucrări din această colecţie, unele cu dedicaţii ale autorilor .

  • Petru Poantă, Clujul meu. Oameni şi locuri : O istorie subiectivă a Casei de Cultură a Studenţilor, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006

http://www.casacartii.ro/cartionline/detalii_online.php?fisier_online=02_poanta_clujul_meu, accesat la 18 iun. 2014

În acest volum, autorul împărtăşeşte din experienţa sa de viaţă şi profesională, totul gravitând în jurul Casei de Cultură a Studenţilor. Se regăsește în acest volum un scurt istoric al Casei şi al activităţilor organizate aici, sunt prezentate principalele ansambluri, cercuri si cluburi, dar şi oamenii care i-au marcat existenţa şi care şi-au legat numele de Casa de Cultură a Studenţilor.

  • Szántai János, Hollywood Kolozsváron? = Hollywood la Cluj?, în Korunk, sept. 2002

http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=2002&honap=9&cikk=7009, accesat la 27 iun. 2014

Articolul porneşte de la filmul documentar Filmjáték Mozifalván, realizat de Xantus Gábor, şi oferă o perspectivă asupra istoriei cinematografului şi a producţiei de filme clujene. Sunt punctate cele mai importante momente ale începuturilor, cu prima reprezentaţie cinematografică din Cluj (2 ian. 1897), cu deschiderea primului cinematograf (6 apr. 1906) de către Udvari András (cinematograful Apolló), unde la 9 ian. 1908 a fost prezentată prima producţie cinematografică locală intitulată Kolozsvár látképe. Însă, producția şi arta cinematografică locală, s-a născut în jurul iniţiativelor lui Janovics Jenõ. În cadrul articolului sunt amintite filmele realizate începând din anul 1914 la Cluj, dar şi personalităţi ale acestei arte care pornite de sub aripa lui Janovics au ajuns la Hollywood.

  • Lőwy Dániel, A kolozsvári Concordia zsidó színház története = Istoria teatrului evreiesc Concordia din Cluj, în Múlt és Jövő 2000. 1. p. 75-79

http://adatbank.transindex.ro/inchtm.php?kod=228#top, accesat la 8 iul. 2014

După august 1940, cu aplicarea unor prevederi legislative în vigoare din 1939 şi la Cluj, s-a trecut la concedierea artiştilor evrei, care după modelul celor de la Berlin sau Budapesta, au înfiinţat teatrul evreiesc. Studiul prezintă o scurtă istorie a acestei instituţii teatrale, care a fiinţat la început ca ansamblul artistic Hagibbor şi a susţinut spectacole ca acţiuni artistice Concordia, până la adoptarea denumirii de Teatru Evreiesc, constituit în februarie 1941. Acesta a fiinţat până în mai 1944. Studiul prezintă spectacolele susţinute la Casa Constructorului (de pe strada Ferdinand de azi) şi componenţa trupei. Majoritatea actorilor au fost adunaţi în ghetou şi deportaţi la Auschwitz. Sunt amintiţi cei care au pierit atunci, dar şi cei care au supravieţuit holocaustului.

  • Doru Radosav, Ion Hentea, La Bibliothèque Centrale Universitaire „Lucian Blaga" de Cluj-Napoca. Bref historique = Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Scurt istoric, în Transylvanian review, an 1995, vol. 4, nr. 2, p. 14-28.

http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/25512, accesat la 22 iul. 2014

Autorii reconstituie istoricul Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” de la începuturi până în anii ’90, cu accent asupra dezvoltării colecţiilor de documente, al activităţii bibliografice, dar şi cu scurte consideraţii privind dezvoltarea spaţiilor, personal, cititori, circulaţia fondului de documente, baze de date etc.

  • Eugen Barbul, Biblioteca Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1935.

http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/13899, accesat la 22 iul. 2014

Cartea este structurată pe trei capitole. Primul capitol prezintă Istoricul întemeierei Bibliotecii, Descrierea noului local, Luarea Bibliotecii în stăpânire românească. Urmează prezentarea unor aspecte legate de dezvoltarea colecţiilor: Înzestrarea Bibliotecii cu cărţi româneşti (donaţiile Sion, Hossu, Marţian etc.), Cumpărături importante, Înzestrarea cu cărţi străine, Imprimatele legale, Schimbul internaţional. Tot în cadrul acestui capitol este tratat istoricul Bibliotecii Populare, care funcţiona în cadrul Bibliotecii Universitare. În subcapitolele Alte inovaţii şi îmbunătăţiri, Construirea unui nou etaj, sunt tratate aspecte legate de dezvoltarea infrastructurii Bibliotecii. Capitolul al doilea reconstituie aspecte organizatorice (Organizarea Bibliotecii), de personal (Cercul de activitate al personalului, Personalul Bibliotecii), activitatea de bibliotecă (Catalogarea cărţilor, Legarea cărţilor, Consultarea, Împrumutarea, Expoziţiile şi conferinţele Bibliotecii) precum şi evoluţia bugetului. În cel de-al treilea capitol sunt prezentate colecţii şi exemplare de carte şi documente remarcabile în cadrul mai multor subcapitole: Biblioteca Românească Veche, Cărţi necunoscute (comunicări), Secţia manuscriptelor, Archiva, Biblioteca ungurească veche, Colecţiunea incunabulelor, Sala operilor de artă.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Institu%C5%A3ii_de_cultur%C4%83._Muzee._Biblioteci._Teatru._Cinematografie._Arhive."