De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 8 iulie 2021 10:35 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: __TOC__ ==Deschiderea sanatoriului Lengyel== De origine evreiască, născut în anul 1896, Lengyel Miklós a studiat medicina la Berlin, unde s-a specializat în chirurgie generală ...)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 8 iulie 2021 10:35 (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 9: Linia 9:
#Cristian Bârsu, Diversitatea etnică în istoria medicinei clujene. Medicii în slujba sănătății oamenlilor. Repere și modele, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2018, p.137-138; #Cristian Bârsu, Diversitatea etnică în istoria medicinei clujene. Medicii în slujba sănătății oamenlilor. Repere și modele, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2018, p.137-138;
#„Keleti Újság”, Anul XX, nr. 234, 11 oct., Kolozsvár, 1937, p.12. #„Keleti Újság”, Anul XX, nr. 234, 11 oct., Kolozsvár, 1937, p.12.
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]

Versiunea de la data 8 iulie 2021 10:35

Cuprins

Deschiderea sanatoriului Lengyel

De origine evreiască, născut în anul 1896, Lengyel Miklós a studiat medicina la Berlin, unde s-a specializat în chirurgie generală și ginecologie. În anul 1921, și-a completat studiile la Cluj. Până la sfârșitul anilor ’30, a desfășurat activitate didactică la Clinica Dermato-Venerologică a Facultății de Medicină din Cluj. În paralel, a lucrat ca medic în sanatoriul particular al lui Mátyás Mátyás. A fost o persoană respectată în comunitatea medicală. S-a căsătorit cu Olga (n. Bernát-Bernard) care a ajuns cunoscută prin lucrarea sa memorialistică Cuptoarele lui Hitler, în care a aștenut pe hârtie evenimente și trăiri personale din timpul prizonieratului ei în lagărul Auschwitz – Birkenau.

În anul 1937, doctorul Lengyel și-a deschis propria clinică, cunoscută la început ca Spitalul Lengyel, apoi ca Sanatoriul Lengyel, specializat pe obstetrică și ginecologie. Ziarul „Keleti Újság” scria despre acesta: Noul Sanatoriu Dr. Lengyel este cel mai modern așezământ medical din România, înconjurat de un mare parc, în centru. Fiecare cameră are balcon, are o terasă de 300 m deasupra clădirii unde, întreaga zi se pot face băi de soare și aeroterapie. Sală de operații și nașteri amenajate modern. În fiecare cameră apă curentă rece și caldă. Institut medical cu apă curativă. Pentru afecțiuni intestinale, constipație, pietre la rinichi și dă rezultate excepționale. Electroterapie: raze ultrascurte și alte tratamente. Amenajare modernă Röntgen. Laborator. Terasa de deasupra este fără pereche în România și bună pentru tratarea glandelor la copii. Cure de slăbire și îngrășare. Bucătărie dietetică. Se primesc orice bolnavi cu excepția celor contagioși. Este pretabil pentru bolnavi care au nevoie de întremare și odihnă. Remunerație moderată. Institutul are și bucătărie rituală.

Familia Lengyel era o familie fericită, fericire căreia i-a pus capăt tragedia din timpul Holocaustului. Familia Lengyel a fost deportată, singura supraviețuitoare a acesteia fiind Olga Lengyel. Sanatoriul a fost naționalizat, iar azi, pe strada Crișan, în fosta clădire a acestuia și-n casa Lengyel, funcționează Clinica de Pediatrie 2.

Bibliografie

  1. Cristian Bârsu, Diversitatea etnică în istoria medicinei clujene. Medicii în slujba sănătății oamenlilor. Repere și modele, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2018, p.137-138;
  2. „Keleti Újság”, Anul XX, nr. 234, 11 oct., Kolozsvár, 1937, p.12.