De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins


[modifică] Date biografice

n. 2 septembrie 1916, Roșiori/judeţul Bihor – d. 26 octombrie 2008, Cluj. Istoric.

Studiile medii le-a urmat la Hajdúböszörmény (Ungaria), iar cele universitare la Universitatea Pázmány Péter (Ungaria), în anul 1939 fiind licențiat în istorie, latină și litere. A obținut titlul de Doctor în istorie în anul 1940.

Între anii 1939-1940 a fost preparator la Institutul de istorie etnică a populației a Universității Pázmány Péter (Népiségtörténeti Intézet), iar între anii 1940-1941, arhivist la Arhivele Statului din Budapesta. În anul 1941 s-a mutat la Cluj fiind angajat ca arhivist (1941-1945) devenind ulterior ultimul director al Arhivei Muzeului Ardelean din Cluj (1945-1950), Societatea Muzeului Ardelean fiind desființată în anul 1950.

A fost asistent (1942-1944), apoi profesor (1944-1981) la Facultatea de Istorie a Universității Bolyai, apoi Babeș-Bolyai, până la pensionare (1981). În anul 1960 i-a fost acordat titlul de Doctor docent.

De asemenea, între anii 1949 și 1981, a funcționat în colective de cercetare științifică din cadrul Institutul de Istorie din Cluj. S-a remarcat prin contribuții valoroase la dezvoltarea științelor auxiliare ale istoriei. A fost editor de izvoare documentare privind istoria medievală a Transilvaniei. Și-a adus aportul la elucidarea unor probleme ale istoriei culturii medievale, ale istoriei cărții și tiparului. Pe lângă preocupările ştiinţifice şi activitatea didactică a depus eforturi şi pentru revigorarea vieţii ştiinţifice maghiare de după 1989, un rol important dorind să rezerve Societăţii Muzeului Ardelean.

I s-au decernat numeroase premii, distincții și titluri: Körössy al Academiei Maghiare de Științe (1942), 'Medalia Lotz a Asociației Internaționale a Filologilor Maghiari (1977), Doctor Honoris Causa al Ráday Akadémia (1990) și al Universității Eötvös Loránd din Budapesta (1991), Medalia Pro Cultura Hungarica (1991), Cununa de Laur Kriterion (1995), Premiul Széchenyi (1996), Medalia Pro Scientia Hungarica (1996).

A fost membru al Academiei de Științe Sociale și Politice din România (1970), membru de onoare al Academiei Maghiare de Științe (1988) și al Societății Maghiare de Istorie, președinte al Societății Muzeul Ardelean din Cluj (1990), copreședinte al Asociației Internaționale a Istoricilor Maghiari (1990), membru de onoare al Academiei Române (1996).

[modifică] Opera (selectiv):

  • Bihar megye a török pusztítás előtt, 1940;
  • A gyalui vártartomány urbáriumai, 1944;
  • Istoricul manufacturilor de potasă din Valea Ungurului și Călin, 1953;
  • A magyarpataki és a kalini hamuzsír-huta története: Adatok az erdélyi kapitalista erdőgazdálkodásnak és a nagybirtok ipari vállalkozásainak a kezdeteiről, 1956;
  • Az otthon és művészete a XVI–XVII. századi Kolozsváron: Szempontok reneszánszkori művelődésünk kutatásához, 1958;
  • Instrucțiuni arhivistice ale oficiilor din Transilvania 1575–1841: Problema reorganizării arhivelor vechi din Transilvania, 1958;
  • Az erdélyi papírmalmok feudalizmuskori történetének vázlata, 1964;
  • Ismeretlen magyar drámai emlék a XVI. századból, 1965;
  • Scrierea latină în evul mediu, 1971 (în colab.);
  • Írás, könyv, értelmiség: Tanulmányok Erdély történelméhez, 1976;
  • Philobiblon Transilvan, 1977;
  • Nagyenyedi diákok 1662–1848, 1979 (în colab.);
  • A latin írás története, 1987 (în colab.);
  • A kolozsmonostori konvent jegyzőkönyvei 1289–1556, I–II. köt., 1990;
  • Erdélyi okmánytár: Oklevelek, levelek és más írásos emlékek Erdély történetéhez I.: 1023–1300, 1997;
  • Társadalom, egyház, művelődés: Tanulmányok Erdély történelméhez, 1997.

[modifică] Bibliografie:

  1. Fornade, Dan. Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat. - Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.279-280. ISBN 973-686-102-3
  2. Petraş, Irina (coord). Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. – Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.161. ISBN 978-973-133-101-0
  3. Ștefănescu, Ștefan (coord). Enciclopedia istoriografiei românești. – București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1978, p.186-187.
  4. W. Kovács András. Jakó Zsigmond Pál (Roşiori, 2 septembrie 1916 – Cluj, 26 octombrie 2008), la http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/mobil/articoletematice/articol.php?id=83, accesat la 9 noiembrie 2014.