De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

n. 8 decembrie 1872, Ungvár, Ungaria – d. 16 noiembrie 1945, Cluj. Actor, scenarist, regizor, director al Teatrului Maghiar din Cluj, producător de film, considerat pionier al cinematografului din Ungaria și România; scriitor, critic și istoric de teatru.

A obținut Bacalaureatul la Budapesta (1891), după care s-a înscris la Universitatea Tehnică și, în paralel, la Academia de Actorie, unde după primul an, la sugestia profesorilor, a trecut în anul trei și, după doar trei ani de studii, a obținut diploma de absolvire (1894).

A fost angajat de trupa din Miskolc, în următorii doi ani primind solicitări din partea trupei de la Seghedin și a lui Ignác Krecsányi, director al trupelor din Buda, Bratislava și Timișoara, iar în al treilea an, din partea directorului Teatrului Maghiar din Cluj, Dezső Megyeri.

Astfel, în anul 1896 s-a stabilit la Cluj, înscriindu-se și la Universitatea Francisc Iosif, la specializările Limba și literatura franceză, Limba și literatura maghiară și Filosofie. Primul rol interpretat de Janovics la teatrul din Cluj a fost Otto din Banul Bánk. Talentul și capacitatea sa de muncă l-a determinat pe directorul teatrului să-l numească regizor la doar 24 de ani. Prima piesă regizată de el a fost Mária bátya (Fratele Mariei) de József Bokor, cu premiera la 16 ianuarie 1897. Tânărul actor-regizor și student la litere s-a angajat și în activitatea publicistică cu o serie de articole sub titlul Nagy histriók (Mari histrioni) (portrete ale unor actori contemporani clujeni și din afara țării), apărute în rubrica de teatru a săptămânalului literar-social clujean Pagini clujene. În anul 1900 a obținut titlul de Doctor în filologie cu teza Viața și opera lui Gergely Csiki. A publicat două cărți despre evoluția dramaturgiei maghiare, o lucrare de istorie teatrală și una de teorie teatrală, alături de numeroase articole în ziare.

După obținerea doctoratului, Janovics a plecat la studii în străinătate, în timpul cărora a primit invitația din partea directorului teatrului de a ocupa funcția de director artistic al Teatrului Național din Cluj. La mai puțin de un an, cu demisia directorului teatrului din Cluj, pleacă și Janovics, care în anul 1902 s-a prezentat la concursul pentru direcțiunea teatrului din Seghedin, pe care l-a și condus timp de trei ani. În anul 1906, primul ministru de atunci, Tisza István, l-a numit direct în fruntea Teatrului Național Maghiar din Cluj, pe care avea să-l slujească până la sfârșitul vieții sale. Astfel, în anul 1906 Janovics a preluat directoratul teatrului și în această calitate și coordonarea activității de construcție a noii clădiri a teatrului din Piața Avram Iancu de azi, care începuse în 1904. Clădirea a fost inaugurată la 8 septembrie 1906.

Doi ani mai târziu, în anul 1908, Janovics s-a decis să construiască o clădire de cărămidă pe locul vechiului teatru de vară (cu o structură din lemn), actuala clădire a Teatrului Maghiar din Cluj. Merită menționat acest demers, cu atât mai mult cu cât, în lipsa resurselor, Janovics a plătit el însuși ratele bancare din resurse proprii. Noua clădire a fost inaugurată la 18 iulie 1910.

Cum de acum spectacolele se țineau în ambele clădiri și uneori concomitent, pentru a crește numărul de spectatori, Janovics a inaugurat deja din 1906 seria spectacolelor pentru tineret și a inițiat serii și cicluri tematice de spectacole. Primul ciclu de spectacole a fost lansat în 1911, fiind dedicat dramaturgiei maghiare. În acea stagiune s-au jucat 29 de piese (una sau două pe săptămână). Acesta a fost urmat în stagiunea 1912-1913 de Ciclul dramaturgiei antice (care a conținut nouă piese) și în stagiunea 1913-1914 de Ciclul shakespearian (cu 14 premiere). Pe lângă ciclurile de spectacole, Janovics a acordat atenție și aniversării autorilor clasici, actorilor sau evenimentelor importante. La acestea se adăugau spectacolele caritabile organizate de Janovics cel puțin de patru-cinci ori pe an.

El însuși era un altruist, dona adesea din propria avere pentru construirea de clădiri de teatru, ridicarea de statui, susținerea trupelor de teatru, dar și pentru ajutoare pentru nevoi personale. Activitatea umanitară a continuat și în timpul războiului, când teatrul din Cluj a fost singurul din țară care nu și-a închis porțile și care a funcționat susținut material de Janovics, care din propria avere a finanțat salariile celor 250 de actori angajați de el și pensiile a 90 de actori pensionari.

Atracția lui Janovics pentru cinematografie avea să se materializeze în anul 1913, când Casa de producție Pathé din Paris și-a dat acordul de a colabora cu Janovics pentru producția primului film clujean Mânzul șarg (Sárga Csikó). Filmările s-au realizat la Cluj, Janovics punând la dispoziție scenariul și actorii, iar firma Pathé cameramanii și regizorul. Tot aceasta s-a ocupat de comercializarea filmului. Astfel, pe 21 ianuarie 1914, la Budapesta a avut loc premiera primului film realizat în Transilvania, iar filmul a ajuns din America până în Japonia. În anul 1914, Janovics și-a înființat propriul său studio de producție de film, Studioul Janovics, pentru postul de regizor oprindu-se la Mihály Kertész, care a făcut ulterior carieră ca Michael Curtiz. Distribuția se realiza prin firma Projectograph. În anul 1915 cele două firme s-au asociat și au dat naștere Casei de filme Proja. În primăvara anului 1916, Janovics a înființat singur Casa de film Corvin, în cadrul căreia a colaborat cu regizorul Sándor Korda cunoscut ulterior ca regizorul și producătorul britanic Sir Alexander Korda. Aceasta a marcat și perioada de apogeu a carierei cinematografice a lui Janovics. Un an mai târziu a întemeiat o nouă Casă de producție, Transsylvania. Între 1913 și 1920 Janovics a creat 64 de filme și două scheciuri cinematografice realizate la Cluj și în împrejurimile orașului. A fost scenaristul a 31 dintre ele, regizorul a 33, a figurat ca actor în cinci dintre filmele realizate și a fost producătorul fiecăruia dintre ele.

În anul 1919, trupa lui Janovics avea să se mute în Teatrul de vară de lângă Parcul central, acesta continuând continuând să finanțeze activitatea Teatrului Maghiar. În anul 1930 a demisionat din funcția de director, vreme de doi ani a mai deținut funcția de director artistic, iar în vara anului 1933 s-a retras din teatru. A regizat peste 1000 de spectacole.

A urmat o perioadă de declin, în care proiectele sale cinematografie nu s-au mai putut realiza, iar după 1940 a suferit excluderea și marginalizarea din cauza originii sale evreiești.

În anul 1945 a redevenit director al Teatrului Maghiar, decedând în timp ce-și pregătea discursul pentru deschiderea stagiunii. A fost înmormântat în Cimitirul Central.

[modifică] Filmografie:

  • Világrém [Din grozăviile lumii], 1920 – scenariul și regia
  • A két árva [Doi orfani], 1920 – regia
  • Andor, 1918 – scenariul și regia
  • Ártatlan vagyok [Sunt nevinovat], 1916 – regia
  • Asszonyi eskü [Jurământ de femeie], 1918 – regia
  • Baccarat, 1918 – scenariul și regia
  • Bánk bán [Banul Bánk], 1914 – scenariul și rol interpretat
  • Ciklámen [Țiclam], 1917 – scenariul și regia
  • Csaplárosné [Crâșmărița], 1917 – regia
  • A dollárkirálynő leánya [Fiica reginei dolarului], 1913 – scenariul și regia
  • A dolovai nábob leánya [Fiica nababului din Dolova], 1916 – regia, scenariul și rol interpretat
  • Éjféli találkozás [Întâlnire de la miezul nopții], 1915 – scenariu
  • Falusi madonna [Madonă țărănescă], 1918 – scenariul și regia
  • Fehér éjszakák [Nopți albe], 1916 –scenariul
  • A feleség [Nevasta], 1918 – scenariul și regia
  • A gyónás szentsége [Taina spovedaniei], 1916 – regia, scenariul și rol interpretat
  • A Gyurkovics leányok [Fetele Gyurkovics], 1918 – scenariu
  • Havasi Magdolna [Magdalena Havasi], 1915 – scenariu
  • Hotel Imperial, 1918 – regia
  • A kormányzó [Guvernatorul], 1915 – rol interpretat
  • A kölcsönkért csecsemők [Bebelușii împrumutați], 1914 – scenariul
  • Leányfurfang, 1915 – regia
  • Lila test, sárga sapka [Trup violet, șapcă galbenă], 1918 – scenariul și regia
  • Liliomfi, 1915 – scenariul și regia
  • A medikus [Doftorul], 1918 – regia
  • A megbélyegzett [Stigmatizatul], 1918 – regia
  • Méltóságos rabasszony [Serenisima prinzonieră], 1916 – scenariul și regia
  • Mesék az írógépről [Povești despre mașina de scris], 1916 – rol interpretat
  • A névtelen asszony [Femeia fără nume], 1918 – scenariul și regia
  • Palika [Paulică], 1918 – regia
  • A peleskei nótárius [Notarul din Peleske], 1916 – scenariul și regia
  • Petőfi dalciklus [Ciclul cânturilor Petőfi], 1916 – scenariul și regia
  • Sarah grófnő [Contesa Sarah], 1918 – scenariul și regia
  • Sárga csikó [Mânzul șarg], 1913 – scenariul
  • Sergius Panin, 1918 – scenariul și regia
  • A szerelem haláltusája [Agonia amorului], 1918 – scenariul și regia
  • A szerzetes [Călugărul], 1918 – scenariul și regia
  • A tanítónő [Dăscălița], 1917 – regia
  • Tisztítótűz [Purgatoriu], 1918 – scenariul
  • A tolonc, 1914 – scenariul
  • Az utolsó éjszaka [Ultima noapte], 1917 – scenariul și regia
  • A vadorzó [Braconierul], 1918 – regia
  • A vasgyáros [Proprietarul de topitorie], 1917 – scenariul și regia
  • A vén bakancsos és fia, a huszár [Moșneagul cu bocanci și fiul său, husarul] 1917 – scenariul
  • Vergődő szívek [Inimi zbuciumate], 1916 – scenariul și regia

[modifică] Lucrări publicate:

  • Csiky Gergely élete és művei I–II. (Viața și opera lui Csiky Gergely vol. I-II.) (1900-1902)
  • A magyar dráma irányai (Tendințele dramaturgiei maghiare) (1908)
  • A magyar dráma fejlődése (Evoluția dramaturgiei maghiare) (1913)
  • A Farkas utcai színház (Teatrul de pe ulița Lupului) (1914)
  • A Bánk bán nyomában (Pe urmele banului Bánk) (1942)
  • A Hunyadi téri színház (Teatrul din piața Huniade) (1942)

[modifică] Bibliografie:

  1. Clujeni ai secolului 20 : dicționar esențial . – Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2000, p.162. ISBN 973-686-102-3
  2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jen%C5%91_Janovics
  3. Janovics, creatorul Hollywood-ului transilvan = Janovics, az erdélyi Hollywood megteremtője = Janovics, the creator of the Transylvanian Hollywood/Zakariás Erzsébet. – București: Tracus Arte, 2014. ISBN 978-606-664-230-9
  4. Janovics Jenő és Poór Lili : Két szinész arcképe/Jordáky Lajos.- Bukarest : Kriterion, 1971, p.16-88.
  5. Personalități clujene (1800-2007) : dicționar ilustrat/ Dan Fornade. – Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2007, p.280. ISBN 978-973-133-101-0
  6. Romániai Magyar Irodalmi Lexikon la http://lexikon.kriterion.ro/szavak/1699/, accesat la 4 iulie 2016